Avantajul Africii: Motive reale pentru care "ţările subdezvoltate" nu sunt afectate de COVID

.
. (pixabay.com)

Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind COVID-19, până în iulie 2022, în Africa au fost înregistrate aproximativ 9 milioane de cazuri confirmate şi 173 900 de decese cauzate de virusul Wuhan.

Aceste cifre sunt în contrast puternic cu ratele de infectare şi de deces din restul lumii. De la începutul pandemiei şi până în prezent, Europa a raportat peste 239 de milioane de cazuri confirmate şi peste 2 milioane de decese.

"Noi o considerăm ca pe o simplă răceală", a declarat Illiasou Ibrahim, în vârstă de 53 de ani, care lucrează cu grupuri internaţionale non-profit în Niamey, capitala Nigerului.

Niger este o ţară fără ieşire la mare, unde malaria şi meningita sunt endemice, iar speranţa medie de viaţă este de numai 63 de ani.

Cu toate acestea, a declarat Ibrahim pentru The Epoch Times, nu cunoaşte nicio persoană care să fi murit din cauza COVID.

Aşadar, fie că africanii pur şi simplu nu fac COVID la fel de des ca europenii, fie că, atunci când o fac, nu se îmbolnăvesc suficient de tare încât să se prezinte la un medic pentru a raporta boala. Oricum ar fi, Africa pare că se descurcă mult mai bine cu COVID decât Europa sau Statele Unite.

Nu ne-am aştepta la acest lucru. Malnutriţia, sărăcia, lipsa accesului la apă potabilă curată face dificil să ai o viaţă sănătoasă în multe locuri din Africa Subsahariană.

Ni s-a spus, în repetate rânduri, de către oficialii noştri din domeniul sănătăţii publice că ţările cu venituri ridicate sunt mai avansate din punct de vedere medical şi mai apte să lupte împotriva pandemiilor.

Atunci cum este posibil ca ţări subdezvoltate precum Niger să nu fie afectate de COVID în comparaţie cu ţările dezvoltate din America şi Europa?

Ajutor de la viermii intenstinali

Într-o lucrare din 2021publicată în revista Evolution, Medicine, and Public Health, o echipă de oameni de ştiinţă de la Centrul Medical al Universităţii Duke a prezis, de fapt, că ţările africane şi alte ţări în curs de dezvoltare vor avea mai puţine decese şi rezultate mai bune decât locurile mai dezvoltate din punct de vedere economic.

Aceştia au explicat că salubritatea modernă poate cauza o lipsă de biodiversitate în corpul uman şi această diversitate ajută sistemul imunitar să nu reacţioneze exagerat la infecţiile virale sau bacteriene.

Potrivit acestor cercetători, absenţa viermilor intestinali în rândul persoanelor din ţările cu venituri ridicate le compromite sănătatea, făcându-le mai predispuse la infecţii grave cu COVID.

Deşi o igienă adecvată este importantă pentru a opri răspândirea bolilor infecţioase, nu toate efectele igienei sunt benefice. De fapt, prea multă igienă ar putea, de fapt, să îi facă pe oameni mai susceptibili la unele afecţiuni autoimune, conform ipotezei igienei care a fost propusă pentru prima dată în British Medical Journal de către epidemiologul britanic Dr. David Strachan, la sfârşitul anilor 1980.

Deşi punctul de vedere convenţional este că viermii paraziţi, cum ar fi helminţii, cauzează boli şi nu are niciun beneficiu, dovezile emergente sugerează că viermii intestinali sunt cruciali pentru ca funcţia noastră imunitară şi sănătatea generală să prospere.

După cum a subliniat Dr. William Parker, un imunolog şi expert în viermi simbiotici, într-un articol din 2016, aceştia pot "suna scârbos", dar helminţii sunt responsabili pentru stimularea organismului de a produce molecule antiinflamatorii şi de a stimula construirea unei imunităţi sănătoase.

Parker este unul dintre coautorii articolului din 2021, în care cercetătorii au detaliat modul în care lipsa helminţilor (paraziţi intestinali) din organism din cauza unei igiene prea mari poate cauza o susceptibilitate la boli inflamatorii cronice, cum ar fi tulburările autoimune şi alergiile.

Acest lucru ar putea explica de ce ratele de morbiditate şi mortalitate cauzate de COVID-19 sunt mai mari în ţările dezvoltate, unde bolile autoimune şi "epuizarea biomului" sunt frecvente.

Epuizarea biomului se referă la o lipsă de diversitate a organismelor umane, care includ propriile noastre celule umane, precum şi bacterii, ciuperci, paraziţi de animale şi protiste.

Aceşti oameni de ştiinţă au emis ipoteza că principalul motiv pentru care COVID-19 nu a afectat ţările africane se datorează faptului că majoritatea populaţiei dintr-o ţară precum Niger coabitează cu helminţi, iar aceşti helminţi previn efectele adverse majore ale virusului.

Rezultate îmbunătăţite de ivermectină

Un alt motiv pentru care Africa s-a descurcat mult mai bine decât Europa şi America ar putea fi utilizarea pe scară largă a ivermectinei, potrivit unei echipe de cercetători din Columbia.

Ivermectina este un medicament antiparazitar utilizat atât în medicina veterinară, cât şi în medicina umană.

Un studiu din 2021, publicat în American Journal of Therapeutics, a examinat eficacitatea ivermectinei în prevenirea şi tratamentul infecţiei cu COVID-19. Aceşti cercetători au constatat că "utilizarea ivermectinei la începutul evoluţiei clinice poate reduce numărul celor care contractează o boală severă".

Deşi ivermectina rămâne controversată, clinicienii din întreaga lume au raportat rezultate excelente de folosire a ivermectinei ca parte a unui protocol de tratament precoce.

Măsuri care au înrăutăţit situaţia

Tratamentele agresive care au fost folosite în ţările occidentale pentru a limita COVID-19 pot, în mod ironic, să fi fost responsabile pentru înrăutăţirea situaţiei.

Illiasou Ibrahim a declarat pentru The Epoch Times că a purtat o mască doar de câteva ori în ultimii doi ani, dar numai pentru a evita praful şi mirosurile rele şi că nimeni din Niger nu s-a distanţat social unul de celălalt.

"Am păstrat întotdeauna aceleaşi obiceiuri de contact", a explicat Ibrahim.

Potrivit unor date ştiinţifice recente, sloganul "măştile salvează vieţi" nu este adevărat.

În aproape toate cazurile, atunci când se compară ratele de infectare cu COVID în zona Bay Area din California în zonele care impun obligativitatea maştii faţă de cele care nu o fac, ratele sunt fie mai mari acolo unde purtarea măştii este obligatorie, fie similare.

Un studiu din 2022, publicat în revista Medicine, a comparat ratele de deces cauzate de COVID între judeţele din Kansas în care era impusă obligativitatea măştii şi în cele în care nu exista această obligativitate.

Judeţele în care era obligatorie purtarea măştii au înregistrat cu 50 % mai multe decese COVID-19 decât cele unde masca nu era obligatorie.

După cum a explicat în acest studiu Zacharias Fögen, un medic stabilit în Germania, persoanele care purtau măşti au păstrat în mod involuntar picăturile de virus în interiorul măştilor lor şi le-au reinhalat în plămâni.

Aşadar, potrivit doctorului Fögen, purtarea măştii creşte de fapt încărcătura virală, determinând oamenii să respire din nou particule pe care tractul respirator le-a eliminat deja în mod intenţionat.

În 2020, un amplu studiu efectuat în Danemarca, publicat în Annals of Internal Medicine, nu a constatat niciun efect protector semnificativ din punct de vedere statistic pentru persoanele care purtau măşti faţă de cele care nu purtau.

Alte lucrări ştiinţifice au arătat că "retenţia de umiditate, reutilizarea măştilor din pânză şi filtrarea slabă pot duce la creşterea riscului de infecţie".

După cum a relatat recent The Epoch Times, neurologii au descoperit că purtarea măştii poate, de asemenea, să compromită sănătatea creierului.

Distanţarea socială dăunează sistemului imunitar

Distanţarea socială a fost o altă măsură obişnuită pusă în aplicare pentru a încetini răspândirea COVID-19 în Europa şi America, dar nu a existat practic în multe ţări africane.

Dr. Byram Bridle, un imunolog de la Universitatea din Guelph, Canada, a declarat unui reporter de la The Guardian că izolarea socială a copiilor limitează expunerea lor la lumea naturală, care este plină de microbi care ajută sistemul imunitar să devină mai puternic.

Persoanele forţate să se distanţeze social nu sunt expuse la microbi şi sunt mai expuse riscului de a suferi de o serie de boli inflamatorii la ieşirea din izolare.

Dr. Thomas Murray, profesor de pediatrie la Yale şi specialist în boli infecţioase, a constatat acest lucru. După cum s-a relatat într-un articol recent din New York Post, Murray şi alţii observă o creştere şocantă a numărului de virusuri respiratorii în urma izolărilor şi închiderii şcolilor din 2020 şi 2021.

Se pare că distanţarea socială i-a determinat pe copii să se confrunte cu infecţii virale şi bacteriene mai grave.

Izolarea socială nu a reuşit să oprească răspândirea COVID-19 în Europa sau în Statele Unite. Dar forţarea oamenilor - atât a copiilor, cât şi a adulţilor - să se izoleze a avut efecte negative atât asupra stării noastre fizice, cât şi asupra celei emoţionale.

Virusul versus vaccinurile

În timp ce ratele scăzute de vaccinare din ţările subdezvoltate au fost încadrate ca o problemă de inechitate globală, acum avem date care sugerează că nevaccinarea ar putea avea de fapt un efect protector şi ar putea duce la mai puţine decese cauzate de COVID.

După cum se explică într-un articol al Dr. Joseph Mercola, autorul cărţii "Adevărul despre COVID-19" şi un practician în domeniul sănătăţii care a analizat îndeaproape datele referitoare la pandemie, ratele de vaccinare în Africa Subsahariană sunt mai mici de 6 la sută. În ciuda faptului că reprezintă peste 17 la sută din populaţia lumii, Africa contribuie cu doar 3 la sută la totalul global al deceselor cauzate de COVID-19.

Efectele negative neintenţionate ale ratelor ridicate de vaccinare în ţările dezvoltate precum Statele Unite sunt înspăimântătoare. Începând cu 15 iulie 2022, au fost raportate 1.350.947 de efecte adverse la CDC şi FDA prin intermediul VAERS, Sistemul de raportare a evenimentelor adverse la vaccinuri.

În aceste rapoarte sunt incluse 29.635 de decese în urma vaccinurilor COVID.

Pot exista şi alte explicaţii pentru rezultatele mai bune din Africa, inclusiv niveluri optime de vitamina D de la lumina soarelui şi o populaţie care este mai tânără. Dar este foarte probabil ca biomul african divers, abundent în helminţi şi microbi benefici, lipsa măştii şi a distanţării sociale, accesul la ivermectină şi ratele scăzute de vaccinare de pe continent să fi pus Africa în avantaj împotriva COVID-19.

Se pare că America are multe de învăţat de la Africa în ceea ce priveşte gestionarea pandemiilor.