Audiere istorică la Curtea ONU: Majoritatea ţărilor susţin că Israelul a încălcat dreptul internaţional
Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) (Youtube - captură ecran)
Cea mai înaltă instanţă a Naţiunilor Unite a încheiat luni o procedură istorică privind legalitatea ocupării, de 57 de ani, de către Israel a teritoriilor cerute de palestinieni pentru un viitor stat, majoritatea vocilor prezente la audiere fiind împotriva guvernului israelian, informează AP.
Şase zile, Curtea Internaţională de Justiţie a audiat un număr fără precedent de ţări, iar majoritatea acestora au susţinut că Israelul încalcă dreptul internaţional şi a cerut înfiinţarea unui stat palestinian independent.
Citiți și Biden anunţă că Israelul este de acord să oprească activitatea militară în timpul Ramadanului
"Adevăratul obstacol în calea păcii este evident - continuarea ocupării de către Israel a teritoriilor palestiniene, inclusiv a Ierusalimului de Est, şi eşecul de a pune în aplicare viziunea celor două state, Israel şi Palestina trăind unul lângă celălalt", a declarat ministrul adjunct de Externe al Turciei, Ahmet Yildiz.
Audierile au abordat o solicitare a Adunării Generale a ONU de a obţine un aviz fără caracter obligatoriu privind legalitatea politicilor Israelului. Instanţa a declarat că îşi va emite avizul "în timp util". În medie, avizele consultative sunt publicate la şase luni după proceduri orale.
Fiji a fost una dintre puţinele ţări care au susţinut că instanţa ar trebui să respingă cererea şi a menţionat direct atacurile Hamas care au declanşat războiul din Gaza şi au provocat moartea a aproximativ 1.200 de persoane, în timp ce militanţii Hamas au luat ostatici alte aproape 250 de persoane.
Citiți și Statele arabe şi Turcia cer Curţii Mondiale să declare ilegală ocupaţia israeliană
"Evenimentele din 7 octombrie 2023 ne-au arătat ce s-ar putea întâmpla dacă ar avea loc o retragere completă şi necondiţionată, fără a fi luate măsurile necesare pentru a garanta securitatea Israelului", a declarat Filipo Tarakinikini în numele naţiunii insulare din Pacificul de Sud.
Statele Unite au avertizat, de asemenea, Curtea să nu emită un aviz, cerând o retragere imediată din teritorii. Consilierul juridic interimar al Departamentului de Stat, Richard Visek, a declarat săptămâna trecută că judecătorii nu ar trebui să încerce să rezolve conflictul israeliano-palestinian, care durează de decenii, "printr-o opinie consultativă adresată unor întrebări care se concentrează pe acţiunile unei singure părţi".
Ministrul palestinian de Externe Riad Malki a solicitat anterior grupului de 15 judecători să susţină dreptul palestinian la autodeterminare şi să declare "că ocupaţia israeliană este ilegală şi trebuie să înceteze imediat, complet şi necondiţionat".
Deşi audierile au avut loc pe fundalul războiului dintre Israel şi Hamas, care a ucis peste 29.000 de palestinieni, potrivit Ministerului Sănătăţii din Gaza, acestea au precedat această rundă de conflict şi s-au concentrat în schimb pe ocupaţia deschisă a Israelului în Cisiordania, Fâşia Gaza şi Ierusalimul de Est.
La sfârşitul lunii trecute, instanţa a ordonat Israelului să facă tot posibilul pentru a preveni moartea, distrugerea şi orice acte de genocid în cadrul ofensivei sale militare în Gaza. Africa de Sud a depus, de asemenea, o plângere separată în care acuză Israelul de genocid din cauza acţiunilor sale în Fâşie, acuzaţie pe care Israelul a negat-o.
Citiți și Mii de israelieni ies în stradă împotriva lui Netanyahu. Poliţia foloseşte tunuri cu apă în Tel Aviv
Israelul respinge acuzaţiile potrivit cărora tratamentul aplicat palestinienilor echivalează cu apartheidul şi a acuzat organismele ONU şi tribunalele internaţionale de părtinire.
Acesta nu a participat la procedura orală, dar, într-un memoriu de cinci pagini, Israelul a declarat că întrebările adresate instanţei sunt prejudiciate şi "nu recunosc dreptul şi datoria Israelului de a-şi proteja cetăţenii".
Israelul a capturat Cisiordania, Ierusalimul de Est şi Fâşia Gaza în războiul din 1967 din Orientul Mijlociu. Palestinienii caută să obţină toate cele trei zone pentru un stat independent. Israelul consideră Cisiordania un teritoriu disputat, al cărui viitor ar trebui să fie decis în cadrul negocierilor.
Procesul de pace s-a blocat în mod repetat din cauza atacurilor palestiniene, a extinderii coloniilor israeliene în teritoriile ocupate şi a incapacităţii celor două părţi de a ajunge la un acord asupra unor chestiuni precum graniţele finale, statutul Ierusalimului şi soarta refugiaţilor palestinieni.
În 2004, Curtea a declarat că bariera de separare construită de Israel în Ierusalimul de Est şi în unele părţi din Cisiordania este "contrară dreptului internaţional". De asemenea, a cerut Israelului să oprească imediat construcţia. Israelul a ignorat această hotărâre.
