Premierul palestinian demisionează, pe fondul presiunii crescânde privind planurile postbelice din Gaza

Prim-ministrul palestinian Mohammad Shtayyeh şi-a anunţat luni demisia, în timp ce Autoritatea Palestiniană încearcă să obţină sprijin pentru un rol extins după războiul purtat de Israel împotriva grupării islamiste Hamas în Gaza, informează Reuters.

Mişcarea vine pe fondul presiunii tot mai mari exercitate de SUA asupra preşedintelui Autorităţii Naţionale Palestiniene, Mahmoud Abbas, pentru a reorganiza Autoritatea, în timp ce eforturile internaţionale se intensifică pentru a opri luptele din Gaza şi a începe să lucreze la o structură politică pentru a guverna enclava după război.

Demisia lui Shtayyeh trebuie să fie totuşi acceptată de Abbas, care i-ar putea cere să rămână în funcţie ca interimar până la numirea unui înlocuitor permanent.

Autoritatea Palestiniană, creată în urmă cu aproximativ 30 de ani ca parte a acordurilor de pace interimare de la Oslo, a fost puternic subminată de acuzaţii de ineficienţă şi corupţie, iar premierul deţine puţină putere efectivă.

Dar plecarea lui Shtayyeh marchează o schimbare simbolică ce subliniază determinarea lui Abbas de a se asigura că Autoritatea îşi menţine pretenţia de a conduce, în condiţiile în care presiunea internaţională creşte pentru o reluare a eforturilor de creare a unui stat palestinian alături de Israel.

Într-o declaraţie adresată cabinetului, Shtayyeh, un economist care a preluat funcţia în 2019, a menţionat că următoarea administraţie va trebui să ţină cont de realitatea emergentă din Gaza, care a fost devastată de aproape cinci luni de lupte grele.

El a spus că următoarea etapă va "necesita noi aranjamente guvernamentale şi politice care să ţină cont de realitatea emergentă din Fâşia Gaza, de discuţiile de unitate naţională şi de nevoia urgentă de a obţine un consens interpalestinian".

În plus, ar necesita "extinderea puterii Autorităţii asupra întregului teritoriu, Palestina".

Niciun succesor nu a fost desemnat, dar se aşteaptă ca Abbas să îl numească pe Mohammad Mustafa, fost oficial al Băncii Mondiale, care este preşedintele Fondului de investiţii palestinian (PIF) şi are experienţă în reconstrucţia Gaza după un război anterior, în 2014. Nu s-a menţionat nimic despre alegeri, care nu au mai fost organizate din 2006.

Autoritatea Palestiniană exercită o guvernare limitată asupra unor părţi din Cisiordania ocupată, dar a pierdut puterea în Gaza în urma unei lupte între facţiuni cu Hamas în 2007.

Aceasta a fost puternic slăbită de-a lungul anilor, iar sondajele arată că este profund nepopulară în rândul palestinienilor. Cu toate acestea, ea rămâne singurul organism de conducere recunoscut în general de comunitatea internaţională.

Liderii palestinieni afirmă că abilitatea sa de a exercita o guvernare eficientă a fost blocată efectiv de restricţiile israeliene, care au inclus reţinerea veniturilor fiscale datorate în temeiul acordurilor de la Oslo. De luni de zile, Autoritatea nu a putut plăti integral salariile din sectorul public din cauza unei dispute legate de refuzul Ministerului israelian de Finanţe de a debloca o parte din fonduri.

Israelul a acuzat de mult timp Autoritatea că sprijină terorismul prin oferirea de sprijin financiar familiilor militanţilor ucişi de forţele israeliene şi prin faptul că permite includerea de materiale antisemite în manualele şcolare.

De asemenea, Israelul i-a atacat pe liderii palestinieni, inclusiv pe Abbas, pentru că nu au condamnat atacul condus de Hamas asupra Israelului din 7 octombrie.

Fatah, facţiunea care controlează Autoritatea Palestiniană, şi Hamas, desemnată drept organizaţie teroristă de către Statele Unite şi Uniunea Europeană, au depus eforturi pentru a rezolva divergenţele şi a ajunge la un acord privind un guvern de uniune şi urmează să se întâlnească miercuri la Moscova.

"Demisia guvernului lui Shtayyeh are sens doar dacă vine în contextul unui consens naţional privind aranjamentele pentru următoarea fază", a declarat Sami Abu Zuhri, oficial de rang înalt al Hamas.

Israelul a promis să distrugă Hamas şi afirmă că, din motive de securitate, nu va accepta ca Autoritatea Palestiniană să conducă Gaza după războiul izbucnit în urma atacului lansat de Hamas în sudul Israelului la 7 octombrie, care a ucis aproximativ 1.200 de israelieni şi străini, potrivit unui bilanţ israelian.

Până în prezent, aproape 30.000 de palestinieni au fost ucişi în luptele din Gaza, potrivit autorităţilor sanitare palestiniene, iar aproape întreaga populaţie a fost alungată din locuinţe.