Au gândurile noastre puterea de a afecta realitatea?

"Tot ceea ce suntem este rezultatul a ceea ce am gândit. Mintea este totul. Devenim ceea ce gândim "cuvinte atribuite lui Buddha, Gautama Siddhartha.

Potrivit dr. Joe Dispenza, de fiecare dată când învăţăm sau experimentăm ceva nou, sute de milioane de neuroni se reorganizează.

Dr. Dispenza este cunoscut în întreaga lume pentru teoria sa inovatoare în ceea ce priveşte relaţia dintre minte şi materie. Poate cel mai bine cunoscut ca unul dintre oamenii de ştiinţă prezentat în apreciata dramă documentară din 2004, What the Bleep Do We Know (Ce naiba ştim cu adevărat?), munca sa a ajutat la descoperirea proprietăţilor extraordinare ale minţii şi ale capacităţii acesteia de a crea conexiuni sinaptice prin concentrarea atenţiei noastre.

Doar imaginaţi-vă: cu fiecare nouă experienţă, în creierul nostru este stabilită o conexiune sinaptică. Cu fiecare senzaţie, viziune sau emoţie care nu a mai fost experimentată înainte, formarea unei noi relaţii între două dintre cele peste 100 de mii de milioane de celule ale creierului este inevitabilă.

Dar acest fenomen are nevoie a fi întărit în mod susţinut pentru a provoca o schimbare reală. Dacă experienţa se repetă într-o perioadă relativ scurtă de timp, conexiunea devine mai puternică. Dacă experienţa nu are loc din nou pentru o lungă perioadă de timp, conexiunea poate deveni slăbită sau chiar pierdută.

Ştiinţa obişnuia să creadă că creierul nostru este static şi cablat, cu puţine şanse de schimbare. Cu toate acestea, studii recente în domeniul neuroştiinţei au descoperit că influenţa fiecărei experienţe corporale în organul nostru de gândire (frig, frică, oboseală, fericire), ne modelează creierul.

Dacă o briză rece este capabilă sa ne ridice toate firele de păr de pe braţ, este mintea umană capabilă să creeze aceeaşi senzaţie cu rezultate identice? Poate că este capabilă de mult mai mult.

"Ce ar fi dacă, doar prin gândire, am determina ca întreaga noastră chimie internă să fie dată peste cap atât de des încât în cele din urmă sistemul de auto-reglare al organismului să redefinească aceste stări anormale ca şi stări normale? Se întreabă Dispenza în cartea sa din 2007, Evolve Your Brain, The Science of Changing Your Mind (Dezvoltă-ţi creierul, ştiinţa de a-ţi schimba mintea). "Este un proces subtil, dar poate că nu i-am acordat niciodată prea multă atenţie, până acum".

Dispenza susţine că creierul este de fapt incapabil de a diferenţia o senzaţie fizică reală de o experienţă internă. În acest fel, materia noastră cenuşie ar putea fi cu uşurinţă păcălită să revină singură la o stare de sănătate proastă atunci când minţile noastre sunt axate cronic pe gânduri negative.

Dispenza îşi ilustrează punctul de vedere referindu-se la un experiment în care subiecţii au fost rugaţi să tragă cu degetul inelar de un dispozitiv cu arc o oră pe zi timp de patru săptămâni. După ce au tras în mod repetat de arc, degetele acestor persoane au devenit cu 30 la sută mai puternice. Între timp, unui alt grup de subiecţi i s-a cerut să-şi imagineze că trag de arc, dar să nu atingă deloc dispozitivul. După patru săptămâni în care au făcut acest exerciţiu exclusiv mental, degetele persoanelor din ultimul grup au devenit cu 22 la sută mai puternice.

De ani de zile, oamenii de ştiinţă au examinat modul în care mintea domină materia. De la efectul placebo (în care o persoană se simte mai bine după ce a luat medicamente false), la practicanţii de Tummo (o practică din budismul tibetan în care practicanţii transpiră în timp ce meditează la temperaturi sub zero grade), influenţa unei părţi "spirituale" a fiinţei umane asupra incontestabilului sine fizic, reprezintă o provocare pentru concepţiile tradiţionale de gândire, în care materia este guvernată de legile fizice, iar mintea este pur şi simplu un produs secundar al interacţiunilor chimice dintre neutroni.

Dincolo de convingeri

Cercetările efectuate de dr. Dispenza au rezultat în urma unui moment critic în viaţa lui. După ce a fost lovit de o maşină în timp ce mergea pe bicicletă, medicii au insistat că era necesar să sudeze unele dintre vertebre pentru a putea merge din nou - o procedură care foarte probabil că i-ar fi provocat dureri cronice pentru tot restul vieţii.

Cu toate acestea, Dispenza, chiropractician fiind, a decis să provoace ştiinţa şi să-şi schimbe handicapul prin puterea minţii şi a funcţionat. După nouă luni de program terapeutic concentrat, Dispenza a putut merge din nou. Încurajat de acest succes, el a decis să îşi dedice viaţa studiului legăturii dintre minte şi corp.

Cu intenţia de a explora puterea pe care o are mintea în a vindeca corpul, "doctorul creierului" a intervievat zeci de oameni care au experimentat ceea ce medicii numesc "remisie spontană. Aceştia erau persoane cu boli grave, care au decis să ignore tratamentul convenţional şi care şi-au revenit complet. Dispenza a constatat că toţi aceşti oameni au împărtăşit aceeaşi înţelegere – că gândurile lor sunt cele care le dictează starea de sănătate. După ce şi-au concentrat atenţia pe schimbarea gândirii lor, bolile au fost miraculos vindecate.

Dependent de emoţii

De asemenea, Dispenza a constatat că oamenii au de fapt o dependenţă inconştientă faţă de unele emoţii pozitive şi negative. Conform cercetărilor sale, emoţiile condamnă o persoană la un comportament repetitiv, dezvoltându-se o "dependenţă faţă de combinaţia de substanţe chimice specifice fiecărei emoţii care inundă creierul, având o anumită frecvenţă.

Corpul răspunde la aceste emoţii cu anumite substanţe chimice, care la rândul lor influenţează mintea să aibă aceeaşi emoţie. Cu alte cuvinte, se poate spune că o persoană fricoasă este "dependentă" de sentimentul de frică. Dispenza a constatat că atunci când creierul unui astfel de individ este capabil să se desprindă de combinaţia chimică aferentă fricii, receptorii din creier ai acestor substanţe sunt deschişi în mod corespunzător. Acelaşi lucru este valabil cu depresia, furia, violenţa şi alte pasiuni.

Cu toate acestea, mulţi sunt sceptici cu privire la constatările lui Dispenza, în ciuda putinţei sale de a demonstra că gândurile pot modifica condiţia fizică a unei fiinţe. Deşi în general este asociată unei pseudo-ştiinţe, teoria "crede propria realitate" nu sună ştiinţific.

Este posibil ca ştiinţa să nu fie pregătită să recunoască faptul că partea fizică poate fi schimbată prin puterea minţii, însă dr. Dispenza ne asigură că, cu toate acestea, acest proces are loc.

"Nu trebuie să aşteptăm ca ştiinţa să ne dea permisiunea de a face ceva neobişnuit sau de a merge dincolo de ceea ce ni se spune că este posibil. Dacă facem asta, facem din ştiinţă o altă formă de religie. Ar trebui să fim rebeli, ar trebui să exersăm extraordinarul. Când ajungem să credem în abilităţile noastre, creăm literalmente o nouă ştiinţă", scrie Dispenza.