Atacul cu dronă asupra Kremlinului a fost unul real sau sub steag fals? Ce se ştie despre incident

Imaginile cu o dronă care a explodat deasupra Kremlinului au declanşat un val de acuzaţii care se întind de la Moscova la Washington, declanşând teorii ale conspiraţiei alimentate de reţelele de socializare şi derutând experţii din întreaga lume. Ucraina a negat afirmaţiile Rusiei potrivit cărora ar fi încercat să-l ucidă pe Vladimir Putin, iar unii experţi au spus că în fapt, incidentul ar putea fi o cascadorie pusă în scenă chiar de către ruşi, potrivit unui material publicat de The Guardian.

Rusia a acuzat Ucraina că a comis o tentativă îndrăzneaţă de asasinare a lui Vladimir Putin. Ucraina a negat că ar avea vreo legătură cu incidentul, iar Zelenski a declarat că "Noi nu îl atacăm pe Putin, sau Moscova". SUA a făcut declaraţii neangajante până acum.

Între timp însă, mulţi experţi în Rusia au evocat posibilitatea ca atacul să fi fost o operaţiune sub pavilion fals din partea Moscovei.

Ce se ştie până acum

În trecut, Ucraina a lansat atacuri cu drone în interiorul Rusiei şi al Crimeei şi de obicei nu revendică responsabilitatea pentru acestea. Un atac asupra Kremlinului ar fi cel mai îndrăzneţ atac al său de până acum.

"Dacă presupunem că a fost un atac ucrainean, consideraţi că este o lovitură performativă, o demonstraţie de capacitate şi o declaraţie de intenţie: 'Nu credeţi că Moscova este în siguranţă'", a scris pe Twitter Mark Galeotti, specialist în Rusia şi analist de securitate.

Galeotti a declarat că a caracteriza atacurile ca fiind un atentat la viaţa lui Putin - aşa cum a făcut Moscova - a fost "un joc pentru punctele de discuţie ale Kremlinului".

După ce Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, a declarat că preşedintele nu se afla la Kremlin în momentul atacului, Galeotti a declarat, la radul său, că "este cunoscut faptul că Putin merge rar la Kremlin, cu atât mai puţin rămâne acolo peste noapte".

Mick Mulroy, fost secretar adjunct al apărării pentru Orientul Mijlociu şi ofiţer al CIA din SUA, a declarat, pentru BBC, că Ucraina urmărea îndeaproape mişcările lui Putin, astfel încât ar fi ştiut că acesta nu se afla la Kremlin în acel moment.

Antony Blinken, secretarul de stat al SUA, a declarat şi el că tot ceea ce vine de la Kremlin trebuie luat cu o doză mare de prudenţă.

O lovitură ucraineană îndrăzneaţă?

Ucraina şi-a demonstrat anterior capacitatea de a lovi adânc în interiorul teritoriului rusesc, într-un caz folosind drone pentru a lovi o bază aeriană importantă din punct de vedere strategic în apropiere de Riazan, un oraş aflat la cca.240 km de Moscova.

Kievul pare să îşi fi intensificat recent atacurile cu drone asupra Rusiei, concentrându-se în principal pe ţintirea rafinăriilor de petrol. Numai joi dimineaţă, oficialii ruşi au raportat incidente în care au fost implicate drone la două rafinării de petrol din sudul Rusiei.

Armata ucraineană a indicat că mizează pe drone pentru a lovi ţinte din interiorul Rusiei.

O persoană din cadrul industriei de apărare, care a vorbit sub protecţia anonimatului, a declarat în martie, pentru The Economist, că armata urma să obţină "o capacitate semnificativă şi de înaltă tehnologie" în programul său de drone în următoarele săptămâni şi luni.

Şi în timp ce atacul de miercuri asupra Moscovei a marcat primul atac asupra capitalei ruse de la începutul războiului, documente secrete ale serviciilor de inteligence americane au arătat că Ucraina a făcut planuri de a ataca Moscova pe 24 februarie, la aniversarea invaziei. Documentele, care fac parte dintr-o serie de informaţii clasificate scurse de pe un server de jocuri de noroc, au arătat că Kievul a renunţat în cele din urmă la planurile sale în urma presiunilor SUA.

În mod obişnuit, Ucraina refuză să revendice responsabilitatea pentru atacurile asupra Rusiei sau asupra Crimeii anexate de Rusia, deşi oficialii de la Kiev au făcut în mod frecvent comentarii criptice sau batjocoritoare referitor la atacuri.

Ilia Ponomarev, un fost oficial rus cu sediul la Kiev, a declarat pentru CNN că el crede că atacul a fost opera a ceea ce el a numit partizani ruşi, nu a armatei ucrainene.

"Este unul dintre grupurile de partizani ruşi. Nu pot spune mai multe, deoarece nu au revendicat încă public responsabilitatea", a afirmat el.

Dacă Kievul sau grupurile de opoziţie interne au fost într-adevăr responsabile pentru incident, acesta ar expune încă o dată vulnerabilităţile din inima puterii ruseşti.

Acuzaţii de steag fals

Mai mulţi experţi au acuzat Rusia de organizarea atacului sub steag fals, o operaţiune desfăşurată cu intenţia de a da vina pe un adversar pentru aceasta.

Lovitura a avut loc într-un potenţial moment de cotitură în război, în timp ce Ucraina se pregăteşte să organizeze o contraofensivă mult aşteptată. Când a fost întrebat de ce Rusia ar acuza Ucraina că ar încerca să-l asasineze pe Putin, Zelenski a spus: "Este foarte simplu. Rusia nu are victorii. El [Putin] nu-şi mai poate motiva societatea şi nu-şi mai poate trimite pur şi simplu trupele la moarte... acum trebuie să îşi motiveze cumva poporul să meargă mai departe".

"Este posibil ca Rusia să inventeze acest lucru ca să-l folosească ca pretext pentru a-l viza pe preşedintele Zelenski - lucru pe care au mai încercat să îl facă în trecut", a declarat Mulroy.

Analiştii occidentali au declarat că răspunsul Moscovei în urma atacului a fost extrem de coordonat şi s-au întrebat de ce nu au apărut rapoarte despre explozii înainte de anunţul oficial al Kremlinului, la 12 ore după ce explozia ar fi avut loc.

Institutul pentru Studiul Războiului (Institute for the Study of War - ISW), un grup de reflecţie american, a declarat că Rusia a pus probabil în scenă atacul pentru a sublinia ameninţarea existenţială la adresa cetăţenilor ruşi şi pentru a pregăti o mobilizare mai amplă.

Acesta a declarat că este "extrem de improbabil ca două drone să fi putut penetra mai multe straturi de apărare aeriană şi să fi detonat sau să fi fost doborâte chiar deasupra inimii Kremlinului într-un mod care să ofere imagini spectaculoase surprinse frumos de camerele de luat vederi".

Incidentul a coincis, de asemenea, cu pregătirile pentru sărbătorirea de către Rusia a Zilei Victoriei, în 9 mai, care este marcată de obicei printr-o paradă militară în Piaţa Roşie de lângă Kremlin.

"Kremlinul ar putea folosi lovitura pentru a justifica fie anularea, fie limitarea în continuare a sărbătorilor din 9 mai", a declarat ISW.

Ce s-ar putea întâmpla în continuare?

Mihailo Podoliak, consilierul prezidenţial ucrainean, a declarat, pentru BBC, că atacarea Moscovei nu are sens pentru Ucraina, dar ar ajuta Rusia să justifice atacurile asupra unor ţinte civile.

Declaraţia de la biroul lui Putin a indicat un răspuns semnificativ. Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a declarat că a venit timpul "să îl eliminăm fizic pe Zelenski şi clica sa", în timp ce preşedintele parlamentului, Viaceslav Volodin, a cerut utilizarea "armelor capabile să oprească şi să distrugă regimul terorist de la Kiev".

Potrivit ISW, influenţi bloggeri naţionalişti au cerut Moscovei să intensifice războiul, criticând în acelaşi timp Kremlinul pentru că a permis Ucrainei să treacă mai multe "linii roşii" ruseşti fără a exista o ripostă adecvată.

Totuşi, analiza think-tank-ului arată, de asemenea, că bloggeri cu afilieri mai apropiate de Kremlin au pledat împotriva escaladării militare.

"Acest mesaj din partea blogerilor militari pro-Kremlin ar putea susţine evaluarea că scopul acestui atac sub pavilion fals a fost de a justifica măsuri sporite de mobilizare, mai degrabă decât orice fel de escaladare", a declarat ISW.