Atacul chimic asupra fostului spion rus Skripal nu rămâne fără urmări. Londra promite că va da replica

Secretarul britanic de Interne, Amber Rudd, a declarat joi în Camera Comunelor că se cheltuiesc resurse enorme pentru a se afla cine a fost în spatele atacului asupra unui fost spion rus şi a fiicei sale. Rudd a precizat că folosirea unui gaz iritant pe teritoriul britanic este un act “insolent şi necugetat” care va primi un răspuns cu toată forţa posibilă.

“Aceasta a fost o tentativă de asasinare în cea mai crudă şi publică manieră”, a precizat Rudd despre atacul comis împotriva lui Serghei Skripal, în vârstă de 66 de ani, şi a fiicei sale Iulia, de 33 de ani.

Cei doi au fost găsiţi prăbuşiţi pe o bancă în oraşul Salisbury şi se află în spital în stare stabilă dar critică, în aceeaşi situaţie aflându-se şi poliţistul care i-a găsit, expus de asemenea la substanţa toxică. Rudd a afirmat că ofiţerul este conştient şi poate vorbi.

Poliţia a declarat joi că aproximativ 21 de persoane au fost duse la spital pentru a li se face teste de sânge şi a li se oferi sprijin şi sfaturi medicale. Doar Skripal, fiica sa şi ofiţerul de poliţie care i-a descoperit rămân în spital.

Investigatorii încearcă acum să afle compoziţia exactă a substanţei chimice, care este atât de rară şi de complicat de produs, încât a dus la speculaţii că s-ar putea să fi fost implicate persoane sau grupuri care au acţionat în numele unui stat.

Richard Guthrie, expert în arme chimice la organizaţia de cercetare CBW Events, a declarat pentru AP că natura publică a atacului pare să fie o “manifestare a puterii” şi o încercare de a transmite un mesaj.

Producerea agenţilor chimici este interzisă potrivit unui acord ONU semnat de toate statele membre în afară de Egipt, Israel, Coreea de Nord şi Sudanul de Sud. Deşi Guthrie a precizat că gazul iritant nu trebuie neapărat să fi fost produs de un guvern anume, acest proces necesită un laborator foarte sofisticat şi un expert în chimie.

Guthrie a declarat că Moscova este “în mod evident un candidat clar” pe lista celor care au comis atacul, însă a adăugat că “este de asemenea posibil să fi fost vorba de cineva care doreşte să lase impresia că atacul a fost lansat de Rusia”.

Totuşi, autorităţile britanice au constatat că agentul chimic nu este VX – compusul chimic care l-a ucis pe Kim Jong-nam, fratele vitreg al dictatorului nord-coreean Kim Jong-un, în câteva minute pe un aeroport din Malaezia în februarie 2017.

Skripal a fost condamnat în 2006 de către autorităţile din Moscova pentru “înaltă trădare” după ce a ieşit la iveală că acesta a acţionat ca dublu agent şi a vândut britanicilor secrete de stat. Skripal a fost condamnat la 13 ani de închisoare însă în final Kremlinul a fost de acord să facă un schimb de prizonieri: Skripal şi alte trei persoane acuzate de spionaj au fost schimbate pe 10 cetăţeni ruşi arestaţi în SUA.

Poreclit “spionul cu geantă Louis Vuitton”, fostul colonel Skripal a expus o reţea imensă de spioni militari ruşi care acţionau pe cuprinsul Europei. El şi-a asumat riscuri foarte mari pentru a transmite secrete către MI6.

În 2006, anul condamnării lui Skripal, a avut loc un alt incident similar, şi anume asasinarea la Londra a fostului spion rus Alexander Litvinenko, care a murit după ce a fost otrăvit cu o doză letală de poloniu-210. Se crede că cei care l-au asasinat sunt Andrei Lugovoi şi Dimitri Kovtun, ambii având legături cu serviciile ruse de informaţii. De altfel cei doi s-au refugiat imediat la Moscova (unul dintre ei chiar a petrecut scurt timp la o clinică de detoxifiere imediat după incident). Rusia a declarat că refuză să îi extrădeze pe cei doi suspecţi pentru a fi anchetaţi în Marea Britanie.

Skripal a locuit în Salisbury, în sudul Marii Britanii, din 2010. Exilatul rus Valeri Morozov a declarat presei britanice că Skripal nu a renunţat în întregime la activităţile sale de spionaj şi a lucrat în domeniul securităţii cibernetice.

Parcul de ştiinţe Porton Down, situat în apropiere de Salisbury, găzduieşte două centre ale guvernului britanic: Laboratorul pentru Ştiinţă şi Tehnologie din cadrul Ministerului Apărării, care este una dintre cele mai secrete infrastructuri pentru cercetare militară din ţară, şi o unitate a Serviciului de Sănătate Publică a Marii Britanii.

Ministerul Apărării deţine de asemenea 390 de km pătraţi în Salisbury Plain, zona respectivă reprezentând cea mai mare infrastructură pentru pregătire militară în Marea Britanie. În decembrie 2016, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a declarat că soldaţii britanici care se pregătesc în Salisbury Plain “au început să folosească tancuri de producţie rusească şi uniforme ale armatei ruse pentru a desemna un inamic”.

Şoigu aparent a mai declarat: “Această metodă de pregătire a fost ultima dată folosită de Germania nazistă în timpul celui de-al doilea război mondial”.