Aspartamul: dulce şi periculos

Aspartamul reprezintă un înlocuitor al zahărului şi poate fi găsit în majoritatea produselor alimentare. Vestea proastă este că, potrivit unor cercetări, aspartamul constituie un cancerigen „multipotenţial”.
Îndulcitori artificiali: digestia aspartamului care se poate găsi în produsele NutraSweet, Equal, şi Canderel produce formaldehida, care se acumulează în organe şi ţesuturi şi alterează ADN-ul. (Justin Sullivan / Getty Images)
Epoch Times România
12.12.2011

Aspartamul reprezintă un înlocuitor al zahărului şi poate fi găsit în majoritatea produselor alimentare. Vestea proastă este că, potrivit unor cercetări, aspartamul constituie un cancerigen „multipotenţial”.

Aspartamul este de 160-200 de ori mai dulce decât zahărul şi, prin urmare, este ideal pentru producţia industrială în masă. Acesta este motivul pentru care aspartamul astăzi poate fi găsit peste tot: în băuturi răcoritoare, ciocolată fierbinte, gumă de mestecat, bomboane, iaurt, vitamine, medicamente, etc. Peste un miliard de oameni în toată lumea consumă aspartamul împreună cu aceste produse, considerându-l un ingredient inofensiv.

În organismul uman, aspartamul (L-aspartil-L-fenilalanină metil) se descompune în metanol (10%), acid aspartic (40%) şi fenilalanină (40%). Aminoacizii (aspartic şi fenilalanina) intră în componenţa proteinelor din organism. Metanolul este o substanţă otrăvitoare şi cancerigenă. Astfel, fiecare dintre aceste componente contribuie la intoxicarea organismului uman.

Fenilalanina. Concentraţii ridicate de fenilalanină pot fi dăunătoare pentru creierul bebeluşilor. Concentraţii extrem de sporite de fenilalanină produce o scădere a nivelului de serotonină din creier, ceea ce duce la tulburări emoţionale, modificări de dispoziţie, tulburări de somn, scăderea poftei de mâncare şi depresie. Produsele ce conţin aminoacidul fenilalanină sunt contraindicate persoanelor ce suferă de fenilcetonurie. Aceste produse trebuie să fie etichetate corespunzător: „Conţine sursă de fenilalanină”.

Acid aspartic poate stimula anumiţi neuroni, cauzând deteriorarea acestora. Similar nitraţilor şi glutamatului monosodic, acidul aspartic duce la un dezechilibru a aminoacizilor şi la perturbarea metabolismului neuromediatorilor din creier.

Însă cele mai importante daune sunt cauzate de metanol, care se răspândeşte în tot corpul, inclusiv în creier, muşchi, ţesut adipos şi ţesuturile nervoase. În urmă aşa-numitei „sinteze letale”, metanolul se oxidează în organismul nostru în formaldehidă. Formaldehida – este o neurotoxină şi o substanţă cancerigenă binecunoscută.

Formaldehida ajunge în celulă şi se leagă cu proteinele ​​şi materialul genetic (ADN). O astfel de interacţiune este foarte puternică şi poate provoca consecinţe negative pe termen lung. Cu alte cuvinte, fiecare sticlă de băutură carbogazoasă dulce, ce conţine aspartam, sporeşte riscul apariţiei cancerului în viitor.

US Environmental Protection Agency recomandă limitarea consumului de metanol până la 7,8 mg pe zi. Cu toate acestea, o sticlă litru de băutură cu aspartam conţine 50 mg de metanol, ceea ce depăşeşte nivelul minim este de aproape 6,5 ori.

În 2005, cercetătorii italieni au efectuat un studiu: ei au hrănit animalele cu aspartam, în doze diferite, pe tot parcursul vieţii, până la moarte. Experimentul a durat 159 săptămâni. După moartea animalelor, organele şi ţesuturile lor au fost supuse analizei microscopice. Potrivit informaţiei de pe site-ul Naţional Health Federation, cercetătorii au descoperit o creştere semnificativă a cazurilor de boli canceroase, cum ar fi limfomul şi leucemia.

Oamenii de ştiinţă presupun că cauzele unor astfel de schimbări constituie metaboliţii aspartamului (metanolul şi formaldehida). Potrivit cercetătorilor, ambele sunt substanţe cancerigene. Efectele aspartamului se făceau simţite deja la consumul a 20 mg/kg.

Doza zilnică recomandată de aspartam în Statele Unite este de 50 mg/kg, în timp ce în Europa - 40 mg/kg. Studiul a fost realizat pe animale şi rezultatele acestuia nu pot fi pe deplin atribuite oamenilor. Însă, o astfel de informaţie te face să te pui pe gânduri.

Intoxicarea cu aspartam presupune o listă lungă de simptome cum ar fi ameţeala, dureri de cap, modificări de comportament, halucinaţii, depresie, greaţă, senzaţie de amorţeală, spasme musculare, sporirea masei corpului, erupţii cutanate, oboseală, iritabilitate, insomnie, tulburări de vedere, pierderea auzului, palpitaţii de inimă, respiraţie dificilă, stări de anxietate, vorbire neclară, pierderea gustului, pierderea memoriei şi dureri articulare.

Aspartamul este indicat pe etichetă cu codul E951/951. Produsele alimentare care sunt marcate cu „Diet”, „Light”, sau „Zero”, cel mai probabil, conţin un îndulcitor sintetic. Poate că este unul din reprezentanţii „celor trei de S cancerigeni” (sucraloză, sorbitol, zaharină).

În mod ironic, în măsura în care apar tot mai multe informaţii referitoare la toxicitatea aspartamului, noi consumăm tot mai multe alimente în compoziţia cărora intră acest îndulcitor.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor