Asociaţia Oraşelor Germane: Dezbaterea despre imigraţia din România şi Bulgaria este prea aprinsă

Asociaţia Oraşelor Germane a minimalizat în această săptămână temerile potrivit cărora un aflux de imigranţi din România şi Bulgaria va cauza probleme majore pentru ţară, iar preşedintele acesteia a susţinut că problemele sunt concentrate în doar câteva oraşe, scrie Der Spiegel.

Consideraţi 'imigranţi motivaţi de sărăcie' în Germania şi 'turişti pentru ajutoarele sociale' în Marea Britanie, imigranţii, în mare parte romi, din România şi Bulgaria sunt ţinta unor atacuri politice din ce în ce mai puternice în Europa în acest an.

Asociaţia Oraşelor Germane avertizează că dezbaterea privind imigraţia românilor şi bulgarilor - alimentată de politicieni din Uniunea Creştin-Socială CSU) din Germania - ameninţă să scape de sub control.

'Nu avem de-a face cu o provocare la nivel naţional', a subliniat Ulrich Maly, preşedintele asociaţiei şi primar al oraşului Nuremberg. 'Problemele sunt concentrate în circa 12 oraşe importante', iar 'problemele sociale apar doar în câteva zone', a adăugat el.

Maly a avertizat, de asemenea, că dezbaterea actuală creează 'impresia dezastruoasă că toţi bulgarii şi românii care vin la noi sunt imigranţi motivaţi de sărăcie şi că mulţi dintre ei sunt aici pentru a înşela sistemul social'. De asemenea, politicianul şi-a sfătuit compatrioţii să nu dramatizeze excesiv problema imigranţilor şi să o considere ca fiind un fenomen de masă.

Desigur, destul de des, scrie Der Spiegel, ceea ce este menţionat în dezbaterea despre imigraţie este, de fapt, populaţia de romi marginalizată din aceste ţări, care a fugit de discriminarea şi de condiţiile precare de trai din Bulgaria şi România în speranţa unei vieţi mai bune în Germania şi în alte ţări din Europa de Vest.

În plus, alţii avertizează că problema imigraţiei este distorsionată înainte de alegerile pentru Parlamentul European din luna mai. Spre exemplu, Thorsten Kingreen, profesor de drept social de la Universitatea din Regensburg, a criticat actuala dezbatere în comentarii făcute în ziarul Frankfurter Rundschau, calificând-o drept 'alimentată politic şi destinată unui public eurosceptic, înainte de alegerile europene'.

La rândul lor, experţii în politicile privind forţa de muncă susţin că nu este corect să se vorbească de o pătură de imigranţi mânaţi de sărăcie din cele două ţări, în condiţiile în care cifrele furnizate de Institutul de Cercetare privind Ocuparea Forţei de muncă, parte a Agenţiei federale pentru ocuparea forţei de muncă, arată că, până la jumătatea anului 2013, doar 0,6 % dintre beneficiarii alocaţiilor de şomaj pe termen lung au fost de origine bulgară şi română.

Statisticile indică, de asemenea, că, deşi imigranţii din cele două ţări tind să fie mai puţin calificaţi decât media, rata şomajului pentru ambele naţionalităţi a fost mai mică decât media de şomeri din întreaga populaţie şi semnificativ mai mică decât cea a altor grupuri de imigranţi.