Armenia şi Azerbaidjanul cad de acord să respecte armistiţiul din Nagorno-Karabah
Armenia şi Azerbaidjanul au căzut de acord să reia dialogul pentru oprirea luptelor din regiunea disputată Nagorno-Karabah. Preşedinţii celor două ţări au avut discuţii cu mediatorii americani, ruşi şi francezi.
Unităţi de artilerie mobilă în Nagorno-Karabakh, la Hadrut, în apropiere de graniţa cu Iranul, 5 aprilie 2016 (KAREN MINASYAN/AFP/Getty Images)
Liderii celor două ţări din Asia de vest au căzut de acord, luni, la Viena să respecte un nou acord de încetare a focului, care urmăreşte să pună capăt conflictului relansat în ceea ce priveşte regiunea Nagorno-Karabah.
După discuţii, preşedintele azer Ilham Aliyev şi omologul său armean Serzh Sargysan au confirmat faptul că vor relua dialogul politic privind viitorul regiunii separatiste, se arată într-o declaraţie comună a celor doi şefi de stat.
Aliyev şi Sargysan au căzut, de asemenea, de acord să stabilească data şi locul următoarei întâlniri din luna iunie, urmând ca Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) să finalizeze în scurt timp un plan pentru a monitoriza regimul de încetare a focului, mai susţine declaraţia.
Regiunea disputată Nagorno-Karabah a fost din nou cuprinsă de lupte în luna aprilie, provocând moartea a cel puţin 110 persoane. Violenţele dintre separatiştii susţinuţi de armeni şi forţele militare azere au făcut ca relaţiile dintre cele două tabere să ajungă la cel mai scăzut nivel din ultimii ani.
În ciuda semnării unui armistiţiu, care a împiedicat transformarea acestui conflict într-un război total, rezidenţii susţin că focurile de armă şi bombardamentele încă pot fi auzite în toiul nopţii, iar oamenii continuă să fie ucişi în zonă, conform Deutsche Welle.
Cele două tabere au fost angrenate într-un război pentru regiunea separatistă la începutul anilor 1999, când mii de oameni au fost răniţi şi alte câteva sute de mii au fost forţaţi să fugă din calea violenţelor.
Un acord precedent de încetare a focului a rezistat timp de peste două decenii, până când cele două tabere au început să se reînarmeze puternic.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat după întâlnirea de luni că ambele tabere ale conflictului caută acum să ajungă la un compromis.
Moscova, care a vândut arme ambelor tabere şi are un tratat militar cu Armenia, este văzută ca un element central în oprirea unui conflict despre care unii analişti se tem că s-ar putea extinde dincolo de Nagorno-Karabah.
Turcia – aflată la cuţite cu Rusia după ce forţa aeriană turcă a doborât anul trecut un bombardier rusesc în apropierea graniţei turco-siriene – a promis că îşi va susţine aliaţii azeri.
