Armand Goşu: ”Rusia va încerca până la sfârşitul anului să puncteze decisiv în Ucraina” (video)

”Un nou preşedinte american va discuta altfel orice dosar internaţional cu Kremlinul. Rusia are resurse diminuate şi se va concentra tot mai mult pe străinătatea apropiată. Siria va fi o carte pe care va încerca s-o joace foarte bine, mai ales în relaţia cu americanii”, a precizat el în cadrul conferinţei ”Politica externă: România şi schimbarea ordinii internaţionale. Economie şi geopolitică”, organizată de portalul cursdeguvernare.ro la ASE.

Expertul pe spaţiul ex-sovietic a prezentat două scenarii: varianta minimală în care acordurile de la Minsk sunt implementate, dar şi cea maximală în care Rusia declanşează o ofensivă care să ducă la crearea unui coridor care să lege regiunea Rostov pe Don de Crimeea.

În opinia sa, Kievul se află în prezent într-o gravă criză, iar doar Germania ar avea resurse pentru un ”Plan Marshall” pentru Ucraina, dar Berlinul este în prezent sub o presiune teribilă din cauza crizei refugiaţilor şi nu are timpul şi energia necesară pentru acesta.

Pe de altă parte, impactul global al agresiunii ruseşti în Europa este mai redus, deoarece Europa contează tot mai puţin la nivel global. ”Anexarea Crimeei este un game changer pentru Europa de Est, pentru Bazinul Mării Negre, pentru Mediterana Orientală şi pentru Orientul Apropiat”, a explicat Goşu, care a adăugat însă că ”oricâte victorii va obţine Rusia împotriva Europei, Occidental nu va putea îngenunchea Occidentul. Obiectivul strategic al Rusiei este de a obţine un nou aranjament de securitate de tipul Helsinki 2.0”.

Totuşi, în opinia sa, Rusia nu mai poate fi o putere globală, pentru că are mai puţin din potenţialul demografic şi economic al URSS, dar pe termen scurt datorită armamentului nuclear pe care-l are, a unităţilor speciale foarte bine antrenate, a tacticilor de luptă, poate produce un mare deranj la nivelul Europei.

Lipsa de expertiză pe spaţiul ex-sovietic

În privinţa politicii externe a României faţă de Est, analistul a subliniat că spaţiul ex-sovietic nu este privit ca un spaţiu unitar la nivelul instituţiilor româneşti. ”Nu există conştiinţa faptului că a existat un spaţiu comun sovietic, o cultură comună sovietică, un Homo Sovieticus şi că memoria birocratului rus este prezentă la Astana, Tbilisi sau la Erevan inclusiv în relaţia bilaterală cu România”, a precizat Goşu.

El a arătat că există o lipsă structurală de interes instituţional pentru spaţiul eurasiatic în România şi deficienţe mari de cunoaştere manifestate prin lipsa unor institute de cercetare şi centre de analiză specializate în relaţii externe şi pe spaţiul estic, similare cu cele din Polonia. Totodată, expertul a subliniat că nici la preşedinţie, nici la guvern, nu există un consilier pentru spaţiul estic şi nici după anexarea Crimeei şi invadarea Donbasului, autorităţile române n-au considerat necesare crearea unor asemenea funcţii, care să fie ocupate de experţi. ”Cu cât mai mult ştiu balticii sau polonezii despre spaţiul estic, cu atât tratează mai serios şi au un corp de experţi mai bogat, care este respectat de decidentul politic şi este mai influent atât în dezbaterile politice interne, cât şi în dezbaterile la nivel internaţional”, a precizat el.

Relaţia cu R.Moldova

Totodată, Armand Goşu s-a referit şi la relaţiile României cu Republica Moldova, arătând că şi aici expertiza românească este limitată faţă de cea a Poloniei de exemplu.

El a menţionat şi chestiunea unirii R.Moldova cu România, susţinând că în condiţiile depopulării R.Moldova de etnici români, care se stabilesc în Vest, şansele ca numărul celor care sunt pro-unire să sporească sunt mici. ”Un scenariu de forţă gen 1918, cu trupe româneşti în Chişinău care să asigure ordinea este puţin probabil în secolul 21. Celălalt scenariu unionist, modelul unirii Moldovei cu Valahia, e interesant pentru o discuţie academică, dar e greu de crezut că România poate juca rolul Valahiei de la 1859? Orice discuţie despre unire trebuie să plece astăzi de la probleme de securitate: baza militară rusească din Transnistria, 4 milioane de locuitori permeabili la propaganda rusească, mulţi dintre ei cu rude apropiate în Rusia, Ucraina, Belarus, sute de mii de deţinători de paşapoarte ruseşti şi ucrainene, arhiva KGB-ului republican care nu se mai află la Chişinău, ci la Moscova şi poată fi folosită ca instrument de şantaj. Îşi asumă România şi NATO asemenea riscuri?”, a concluzionat Goşu.