De ce a respins CCR reforma pensiilor magistraţilor? Ce explicaţii dă instituţia?
CCR a ieşit să "explice", într-un comunicat de presă, motivul pentru care, după două amânări, a decis să respingă legea privind pensiile magistraţilor adoptată prin asumarea răspunderii de către Guvernul Bolojan.
În comunicatul de presă, reprezentanţii CCR invocă lipsa avizului CSM, coroborată cu neaşteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obţinerii acestuia.
Redăm comunicatul CCR:
"Curtea Constituţională a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu în ansamblu este neconstituţională.
Curtea Constituţională a stabilit că, în cauza de faţă, Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art. 114 din Constituţie, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relaţii sociale şi a justificat atât urgenţa, cât şi necesitatea adoptării legii.
De asemenea, a constatat că este de competenţa legiuitorului să aprecieze asupra frecvenţei modificărilor realizate în domeniul pensiilor de serviciu şi, prin urmare, legea criticată nu încalcă art. 1 alin. (3) şi (5) raportat la art. 16 şi art. 124 alin. (3) din Constituţie.
Lipsa avizului CSM, coroborată cu neaşteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obţinerii acestuia, încalcă art. 1 alin. (3) şi (5) raportat la art. 133 alin. (1) şi art. 134 alin. (4) din Constituţie.
Argumente
Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinseci, Curtea a constatat că:
Angajarea răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi Senatului, în şedinţă comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituţională al raporturilor dintre Guvern şi Parlament, realizându-se astfel atât controlul parlamentar, cât şi actul de legiferare în sine.
Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect şi scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiţiei. Urgenţa şi necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar şi a obligaţiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Caracterul succesiv al unor reforme sau evoluţii legislative nu este în sine contrar securităţii juridice, atât timp cât Parlamentul urmăreşte în mod coerent atingerea unei finalităţi raţionale, care să integreze în mod organic soluţiile legislative promovate în dreptul pozitiv.
Securitatea juridică nu respinge evoluţiile legislative, chiar dacă acestea sunt rezultatul unor modificări succesive ale legilor; din contră, le permite cu condiţia ca acestea să nu aibă o succesiune rapidă în timp şi să nu vădească un element arbitrar sau să pună în pericol drepturile ori libertăţile fundamentale sau standarde, principii, valori constituţionale.
Mai mult, nicio prevedere constituţională nu stabileşte o interdicţie temporală în privinţa Parlamentului de a legifera succesiv într-un anumit domeniu.
De vreme ce Legea nr. 305/2022 stabileşte un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul, în calitate de iniţiator al actului normativ criticat, are obligaţia de a îl respecta."
