Are România o strategie de unire cu R.Moldova? (video)

Cu prilejul aniversării celor 98 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, Asociaţia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina, împreună cu Comisia Românilor de Pretutindeni din cadrul Senatului României, a organizat dezbaterea „27 martie – Istorie, Aspiraţie, Perspective ”.

În cadrul acestui eveniment, Eugen Popescu a afirmat că ”mai sunt doi ani până în 2018, iar timpul nu mai are răbdare. Mai avem 2 ani să demonstrăm că suntem demni de cei care la 1918 au realizat România unită, reîntregită. Este important ca fiecare instituţie să realizeze că în cei doi ani de zile noi trebuie să facem tot ce este posibil şi ce depinde de noi. Nu contează prin cine şi cum, ci contează să atingem acel obiectiv pe care ni l-au lăsat cu limbă de moarte înaintaşii noştri care au realizat România întreagă”.

Popescu consideră că instituţiile din România încep să se reseteze. ”Pe 15 martie a fost o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). A existat o frază care spune ce s-a discutat acolo legat de R.Moldova: S-a desprins ideea că se impune aplicarea credibilă şi sustenabilă a unui program de reforme care să susţină R.Moldova pe termen mediu şi lung atât în planul evoluţiilor interne, cât şi al relaţiei cu România”, a arătat el.

”CSAT spune asta şi este pentru prima oară în ultimii 20 de ani când acest consiliu nu vorbeşte de integrarea europeană a R.Moldova, ci de resetarea relaţiilor dintre România şi R.Moldova. Deci CSAT, care coordonează instituţii de forţă ale statului român, spune foarte clar care sunt priorităţile statului român. Cine ştie să citească această frază înţelege clar care sunt aceste priorităţi. Văzând şi făcând ceea ce trebuie, instituţiile, societatea civilă, profesorii vor reuşi să vină cu soluţii pentru ca peste doi ani de zile nu să marcăm centenarul, ci să marcăm altceva”, a concluzionat directorul general al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi.

În schimb, istoricul Constantin Corneanu s-a declarat sceptic faţă de existenţa unei strategii secrete a statului român de unire cu R.Moldova, arătând că preşedintele Klaus Iohannis a declarat că unirea R.Moldova cu România este o chestiune desuetă. Mai mult, autorităţile române nu au reuşit să definească ”ce dorim? unire, reunire sau reîntregire?”

”Am văzut o emisiune în care apărea un lider unionist român şi am avut senzaţia că noi, pentru confraţii noştri de peste Prut, facem o ofertă comercială, adică punem în discuţie lucruri care n-ar trebui puse în discuţie în cadrul unei reîntregiri, dacă pensiile şi salariile vor creşte şi vor fi egale cu cele din România”, a mai spus Corneanu.

Istoricul a pledat pentru reîntregire, susţinând că ”noi am plecat de la premisa că Pactul Ribbentrop-Molotov a fost o chestiune nedreaptă. Azi nu le cerem celor de dincolo de Prut să vină alături de noi în numele unor creşteri de pensii şi salarii, ci a unui drept şi adevăr istoric pe care şi Sovietul Suprem l-a recunoscut la momentul respectiv, şi anume că Pactul cu anexele sale secrete a fost un rău care trebuie anulat”.

În opinia sa, România ar trebui să negocieze cu aliaţii săi occidentali, partenerii strategici, care şi-au înmulţit vizitele la Chişinău, în special reprezentanţii SUA, pentru atingerea idealului de reîntregire a ţării. ”Dacă noi vrem numai unirea cu R.Moldova, ce se va întâmpla cu românii din Bucovina de Nord, din Ţinutul Herţei. Luptăm pentru o cauză dreaptă, dar pe jumătate? Nu sunt de acord cu acest lucru, ci sunt adeptul reîntregirii României”, a adăugat Corneanu.

De asemenea, preşedintele Asociaţiei Europene de Studii Geopolitice şi Strategice „Gheorghe I. Brătianu” (AESGS) a arătat că este ”nevoie de un lider, de o forţă politică care să ridice acest ideal al reîntregirii la un rang foarte înalt pentru a începe negocieri politico-diplomatice şi juridice cu marile puteri. În această negociere România trebuie să afirme la cel mai înalt nivel, al preşedinţiei, acest interes strategic care este reîntregirea sau unirea cu R.Moldova”.

”Îmi este teamă că unirea nu va veni şi o vom aştepta foarte multă vreme. De aceea trebuie să avem o strategie bună. Tot vorbim de Ministerul Reunificării şi Planul Marshall, dar noi avem un drept istoric pentru care s-a murit la Cahul, la Oancea, la Ţiganca”, a concluzionat Corneanu.