Aproximativ 500 de oameni ştiinţă ruşi vor fi afectaţi atunci când laboratorul european CERN va rupe legăturile cu Rusia

Laboratorul european de fizică CERN a declarat duminică faptul că aproximativ 500 de oameni de ştiinţă legaţi de institute ruseşti vor fi afectaţi atunci când va înceta cooperarea cu Rusia la sfârşitul lunii noiembrie, aşa cum era prevăzut, potrivit AFP.

Organul decizional al CERN a convenit în iunie 2022 să rezilieze acordurile de cooperare cu Rusia şi cu aliatul său, Bielorusia, din cauza războiului din Ucraina.

Astfel, acordul pe cinci ani al Bielorusiei nu a fost reînnoit când a expirat la 27 iunie anul trecut, iar cel al Rusiei nu va fi prelungit când se va încheia la 30 noiembrie, a declarat CERN.

Din această cauză, aproximativ 15 oameni de ştiinţă bieloruşi au fost deja excluşi de la cooperarea cu CERN, iar sute de oameni de ştiinţă ruşi vor avea în curând aceeaşi soartă.

„Acest lucru se aplică oamenilor de ştiinţă afiliaţi institutelor ruseşti - ceva mai puţin de 500 în prezent - care vor trebui să înceteze această cooperare”, a declarat purtătorul de cuvânt al CERN, Arnaud Marsollier, pentru AFP, confirmând informaţiile.

Până în prezent, aceşti oameni de ştiinţă făceau parte dintr-o comunitate de aproximativ 17.000 de cercetători din întreaga lume, majoritatea lucrând din propriul institut sau laborator gazdă, dar participând la activităţi legate de CERN, inclusiv experimente şi analize de date.

Atunci când consiliul decizional al CERN a finalizat decizia de a întrerupe cooperarea cu Rusia în decembrie anul trecut, a subliniat că aceasta „nu va afecta relaţia cu oamenii de ştiinţă de naţionalitate rusă afiliaţi altor institute”.

Marsollier a estimat că aproximativ 90 de ruşi s-au mutat în alte laboratoare şi vor putea să îşi continue colaborarea.

De asemenea, decizia nu afectează angajaţii de la Institutul Comun pentru Cercetare Nucleară (JINR), cu sediul la Dubna, la aproximativ 110 kilometri nord de Moscova.

Acesta este considerat „o organizaţie internaţională”, a explicat Marsollier.

Excluderea Rusiei înseamnă, de asemenea, că CERN va pierde contribuţii financiare semnificative.

Rusia contribuia cu aproximativ 4,5% la costurile operaţionale anuale ale experimentelor efectuate în acceleratorul de particule gigant al laboratorului, Large Hadron Collider, adică aproximativ 2,3 milioane de franci elveţieni (2,7 milioane USD).

De asemenea, s-a angajat să contribuie cu 40 de milioane de franci (47,57 milioane USD) la modernizarea radicală, în curs, a LHC, care urmează să intre în funcţiune în 2029 şi să mărească de 10 ori numărul de evenimente detectabile.

Alte state membre vor interveni pentru a acoperi contribuţia bugetară a Rusiei, iar Marsollier a declarat că CERN va acoperi deficitul privind modernizarea LHC.