Aproximativ 30 de beneficiari ai fondurilor europene ”şi-au dat cămaşa de pe ei”, în faţa Ministerului Finanţelor

Aproximativ 30 de beneficiari ai programelor finanţate de Uniunea Europeană au apelat astăzi la o formă de protest inedit, nemulţumiţi că autorităţile nu se implică în asigurarea funcţionării acestor proiecte.

Acţiunea a avut loc în faţa Ministerului Finanţelor Publice, principalul responsabil, în viziunea beneficiarilor fondurilor structurale, de blocarea rambursărilor. Ca un gest simbolic, protestatarii şi-au scos tricourile albe cu care au venit îmbrăcaţi, inscripţionate cu mesajul ”Dau cămaşa de pe mine”, le-au strâns într-un sac, pe care ulterior, l-au predat la Registratura Ministerului Finanţelor, alături de un memoriu pe care l-au numit "Cod roşu de îngheţ al proiectelor europene: iresponsabilitate guvernamentală şi întârzieri foarte mari ale plăţilor!”

Preşedintele Asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Delta, Liviu Mihaiu, a subliniat situaţia critică în care se găsesc la ora actuală 3000 de companii şi organizaţii nonguvernamentale şi aproximativ 100 000 de beneficiari ai proiectelor cu fonduri structurale, după mai bine de şase luni de întârziere a plăţilor.

”Statul care este angajatul societăţii ca să dezvolte România a blocat banii de rambursări, sub tot felul de tertipuri birocratice, pentru ca 3000 de companii şi ong-uri să aibă de suferit, pentru ca 100 000 de oameni să intre în şomaj, pentru ca oamenii care şi-au garantat la bancă pentru credite, bani pentru a satisface şi a continua proiectele, şi-au pierdut casele. Situaţia este foarte dramatică. De aceea am ajuns să protestăm simbolic cu aceste tricouri pe care le-am dat jos de pe noi, le-am băgat într-un sac, pe care îl ataşăm unui memorandum ministerului de finanţe”, a declarat Liviu Mihaiu.

În plus, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Delta a adăugat că programele cu fonduri europene ar fi putut scoate România din criză, dacă ar fi fost accesate la timp.

”Sunt oameni şi proiecte care de şase luni care nu şi-au primit rambursările, sunt oameni care şi-au gajat casele la bancă pentru a continua, de fapt, modernizarea României. Această chestiune ar trebui să fie prioritatea naţională a României. Dacă noi am fi accesat, între 2007 şi 2012, zece miliarde noi nu am mai fi avut criză economică la această oră”, a menţionat Mihaiu.

Directorul Coaliţiei ONG-uri pentru Fonduri Structurale, Oana Preda, semnatara memoriului depus astăzi la Ministerul Finanţelor, a subliniat principalele solicitări incluse în document, numind acţiunea de astăzi ”un gest disperat”.

”Solicitările sunt două, simple: în primul rând statul să avanseze fondurile necesare până la deblocarea plăţilor de la Comisia Europeană pentru ca beneficiarii au proiecte semnate cu statul nu cu CE. Comisia a blocat plăţile pentru deficienţele pe care le-au găsit la stat şi atunci trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru continuarea proiectelor. În al doilea rând, statul trebuie să facă derogare de la plata penalităţilor pe care organizaţiile trebuie să le plătească pentru că nu şi-au putut plăti taxele pe care le datorează statului, în condiţiile în care statul le este dator vândut”, a afirmat Oana Preda pentru Epoch Times.

Daniela Tarnovschi, reprezentantul Fundaţiei Soros, s-a arătat îngrijorată de dimensiunea fondurilor europene alocate pentru perioada următoare, în condiţiile în care România are în momentul de faţă, cea mai scăzută rată de absorbţie a fondurilor europene.

”Ca să implementăm fonduri europene am ajuns foarte multe organizaţii să ne îndatorăm la bănci. Unele dintre organizaţii au ajuns să-şi vândă sediile, să-şi vândă din proiectele pe care le-au construit. Sunt case familiale, care s-au închis, oamenii nu mai beneficiază de asistenţa pe care o primeau până în momentul de faţă, tocmai pentru ca statul român nu analizează şi nu prelucrează cererile de rambursare pe care organizaţiile le trimit. Nu trebuie să ne împiedicăm şi să spunem că s-a furat. Sunt nereguli, există suspiciuni de fraudă, dar majoritatea beneficiarilor de fonduri europene îşi fac cât se poate de serios treaba”, a declarat pentru Epoch Times Daniela Tarnovschi.

Protestul de astăzi a fost precedat de o conferinţă de presă la care a participat şi Florin Pogonaru, reprezentantul Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. Acesta a atras atenţia că principalul pericol pentru următorul ciclu de finanţare va fi că nu vor mai exista beneficiari, pentru că nu va mai exista disponibilitatea de a accesa aceste fonduri, până la remedierea problemelor cu care se confrunta proiectele româneşti, realizate cu fonduri europene.

Cod roşu de îngheţ al proiectelor europene

În memoriul depus astăzi, Coaliţia ONG-uri pentru Fonduri Structurale, solicită ministrului Finanţelor, Florin Georgescu, să ia act de pericolul încetării unui număr important de proiecte din cadrul POSDRU.

"În condiţiile în care autoritatea de management continuă să întârzie rambursările, implementatorii acestor proiecte se află în imposibilitatea de a mai avansa fonduri proprii pentru desfăşurarea activităţilor. Vă solicităm reluarea de urgenţă a plăţilor pentru aceste proiecte, în contextul în care este în responsabilitatea statului membru să asigure continuarea implementării şi respectarea contractelor. De asemenea, în calitate de Viceprim- ministru şi Ministru al FInanţelor Publice, vă solicităm asumarea responsabilităţii pentru problemele existente în sistemul de management al POS DRU şi nu plasarea lor pe umerii beneficiarilor, care sunt în imposibilitatea de a mai credita statul”, se specifică în documentul, predat după acţiunea de protest.

Documentul cu titlul "Cod roşu de îngheţ al proiectelor europene: iresponsabilitate guvernamentală şi întârzieri foarte mari ale plăţilor!” semnalează că, în acest moment, peste 1.500 de proiecte de finanţare europeană înregistrează întârzieri pentru plata, cu risc de faliment pentru 3.000 de organizaţii şi companii care au semnat contracte de finanţare cu autorităţile de management.

”Mai mult decât atât, chiar dacă Guvernul înregistrează datorii de milioane de euro faţă de implementatorii de proiecte, aceştia din urmă sunt penalizaţi pentru neplata taxelor şi impozitelor către stat, mulţi dintre ei avându-şi conturile blocate de autorităţile fiscale”, semnalează protestatarii, nemulţumiţi că Guvernul a aprobat miercuri, 14 noiembrie, plăţi de 12 milioane de lei pentru reparaţii ale lăcaşurilor de cult din toată ţara.

În memoriul depus la ministerul Finanţelor, se atrage atenţia asupra problemelor grave în administrarea POSDRU, care conduc la faliment beneficiarilor. Acestea sunt nerespectarea termenului contractual de 45 de zile de plată a cererilor de rambursare, lipsa de transparenţă în alocarea fondurilor şi deciziile de management arbitrare, precum şi faptul că miile de implementatori şi zecilor de mii de beneficiari ai proiectelor POSDRU îşi pierd orice încredere că Guvernul actual îşi doreşte ca acest program de finanţare să ajute societatea românească.

Beneficiarii POSDRU solicită în regim de urgenţă Ministerului Finanţelor alocarea de fonduri pentru plata cererilor de rambursare întârziate peste limita termenului contractual de 45 de zile de la depunere, alocarea de fonduri din bugetul naţional pentru viitoarele cereri de rambursare şi asumarea unor măsuri financiare clare pentru cheltuielile din proiectele europene până la momentul efectuării plăţilor de către CE, reluarea de urgenţă a plăţilor către beneficiarii monitorizaţi de Organismul Intermediar de la MECTS şi reformarea acestui organism intermediar, dar şi derogare de la plata penalităţilor aferente neplăţii taxelor şi impozitelor a implementatorilor POSDRU, cărora statul le datorează plata cererilor de rambursare, transparenţă decizională şi procedurală şi asumarea responsabilităţii pentru problemele existente la nivelul autorităţilor care înregistrează disfuncţionalităţi în administrarea fondurilor europene.

Respectul faţă de beneficiari precum şi eficientizarea întregului sistem de management al POSDRU se numără de asemenea, printre solicitările incluse în documentul înaintat ministrului Finanţelor.