Andrea Paul prezintă situaţia "tragi-comică" a economiei româneşti

Într-a analiză intitulată "Situaţia tragi-comică a economiei româneşti", prim-vicepreşedintele PNL Andreea Paul a atras atenţia că creşterea economică prezentată în spaţiul public ca fiind una solidă are de fapt la baza ei un butoi cu pulbere, o bombă cu ceas numită datorie publică de aproape 45% din PIB.

"Săptămâna trecută Mugur Isărescu vorbea despre o creştere economică "robustă şi sustenabilă". Însă, raportul Curţii de Conturi despre activitatea Ministerului de Finanţe ne-a arătat că de trei ani şi datoria publică a crescut constant şi la fel de robust şi sustenabil. Îndatorarea a depăşit finanţarea deficitului bugetar, iar riscul de solvabilitate se măreşte îngrijorător.

Aşadar, creşterea economică prezentată ca solidă are la baza ei un butoi cu pulbere, o bombă cu ceas numită datorie publică de aproape 45% din PIB. Atunci despre ce "sustenbilitate" şi "robusteţe" vorbim? E ca şi cum s-ar bucura un pasager rămas fără barcă pe Titanicul care se scufundă, dar care are micul dejun inclus. Apoi, cum să te mulţumească o creştere economică care nu se bazează pe investiţii?", a precizat Andreea Paul.

În 2014, ponderea împrumuturilor externe contractate în scopul finanţării unor proiecte prioritare pentru economia românească din totalul datoriei publice guvernamentale externe a cunoscut cel mai mic nivel din ultimii ani - de 23%. Iar din banii pentru investiţii s-au alocat o parte şi pentru datoria externă.

Datoria publică guvernamentală internă directă a fost, potrivit Andreei Paul, utilizată aproape în totalitate pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi refinanţarea datoriei publice, finanţarea de proiecte având o pondere absolut neglijabilă – de 0,1% din totalul datoriei publice guvernamentale interne.

Analiza situaţiei financiare de la finele primelor patru luni ale anului anulează însă ideea creşterii economice reale în sine, afirmă politicianul, care evidenţiază că bugetul general consolidat a înregistrat un excedent de aproape şase miliarde de lei la finalul lunii aprilie 2015. Suma este echivalentă cu 0,85% din PIB-ul prognozat şi provine în proporţie de trei sferturi din excedentul bugetelor locale.

"Tot panseluţele, săracele. Frica naţionalizată de DNA a blocat proiectele aducătoare de şpăgi ale edililor, astfel că prin scăderea investiţiilor locale s-a creat un excedent nenatural, toxic, provenit dintr-o inactivitate administrativă locală. Din nefericire, pe lângă micile afaceri locale bănoase care s-au oprit de frică – ceea ce nu e rău -, şi celelalte investiţii locale, strict necesare, s-au blocat. Teama de DNA a îngheţat mâinile cu stilourile gata să semneze ale primarilor sau preşedinţilor de consilii judeţene.

Fuga de responsabilitate generalizată din ultima jumătate de an se vede foarte clar în diminuarea cu 31% a cheltuielilor de capital - de la 3,08 miliarde de lei în prima treime a lui 2014 la 2,14 miliarde de lei în 2015, în condiţiile în care banii şi aşa nu erau suficienţi, nevoile stricte din domeniile vieţii publice rămânând şi mai pe larg nesatisfăcute", a opinat Andreea Paul.

În concluzie, prim-vicepreşedintele PNL consideră că o creştere economică nu poate deveni robustă atunci când subîntinde o datorie publică care nu mai poate fi controlată, iar creşterea sustenabilă nu se poate baza pe inacţiune, pe teama de a propune sau finaliza proiectele de investiţii fără care o ţară nu poate avea niciun fel de perspectivă.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.