Analist: ”Europa abia s-a deşteptat cu privire la terorismul jihadist” (interviu)

Trebuie să remarcăm şi faptul că toate atacurile teroriste de pe teritoriul european au fost orchestrate şi coordonate de către cetăţeni europeni, ceea ce reflectă un eşec în a-i coopta pe aceşti tineri în beneficiul societăţii, nu împotriva ei”, afirmă co-autoarea studiului ”Impactul noilor măsuri de combatere a fenomenului terorist, propuse la nivel european, asupra liberei circulaţii”, realizat sub egida Institutului European din România.

***

Epoch Times: De ce a eşuat Europa în combaterea terorismului şi asistăm la noi atentate precum cel de la Bruxelles, deşi s-au cheltuit mulţi bani pentru prevenirea acestui flagel?

Europa nu a eşuat în combaterea terorismului, ci abia s-a deşteptat, în 2015, cu privire la ce este terorismul jihadist, terorismul hibrid şi terorismul de tip lup singuratic (sinucigaşii kamikaze) şi nu a fost conştientă că pericolul cel mare este mai degrabă în interiorul Uniunii Europene, decât în afară. Sigur, conflictul sirian adaugă mult la cocktailul ideologiei fundamentalist-ucigaşe care alimentează astăzi terorismul jihadist.

Europa era conştientă de tendinţa de radicalizare islamistă şi de seducţia acestui discurs în rândurile tinerilor europeni, musulmani, însă nu a realizat proporţiile fenomenului decât recent. În orice caz, ca să poată combate radicalizarea şi terorismul european, europenii trebuie să înţeleagă întâi cauzele, iar acestea sunt multiple şi diferă de la un stat membru la altul, însă există câteva similare în mai multe state membre: 1. lipsa de perspectivă în rândul tinerilor (şomajul); 2. lipsa unui narativ comun al identităţii europene, fie valorile fundamentale, fie o aderenţă la ideea de Europa; 3. narativul fundamentalist care înlocuieşte lipsa primului şi oferă un crez acestor tineri; 4. conflictul sirian, afgan şi israeliano-palestinian (cu precădere) şi schimbările geo-politice (resetarea unor poli de putere); 5. noi forme de identitate politică (identity politics) care au ca fundament convingeri religioase şi ideea de islam politic, cu un islam de orientare salafistă, orientat împotriva musulmanilor de altă orientare şi împotriva creştinilor; 6. accesul în şcolile publice din unele state membre a educaţiei religioase stricte; 7. o discrepanţă uriaşă dintre aşteptări şi realitate în rândul migranţilor din statele membre; 8. incompatibilităţi culturale profunde; 9. politici de integrare care nu au funcţionat (multiculturalismul); 10. ura faţă de Occident, valorile şi modul de viaţă occidental, cu un discurs anti-SUA şi anti-Israel, precum şi ideea că există o conspiraţie globală anti-musulmană, o alergie viscerală la diversitate.

Planul de acţiune al Uniunii Europene privind combaterea şi finanţarea terorismului integrează şi o strategie anti-radicalizare şi prevenire a radicalizării în rândurile noilor migranţi, precum şi un mai mare accent pus pe o politică de securitate europeană comună. UE se confruntă cu mai multe ameninţări teroriste şi de securitate: 1. radicalizarea islamistă în interiorul Uniunii şi extremismul; 2. o naraţiune de factură jihadistă care determină înrolarea tinerilor europeni alături de ISIS; 3. reţele online de recrutare şi atacuri cibernetice; 4. riscuri asociate terorismului transnaţional şi criminalităţii organizate prin migraţia ilegală şi traficul de fiinţe umane; 5. riscuri şi vulnerabilităţi pe frontierele externe din cauza presiunii migraţioniste fără precedent din a doua jumătate a anului 2015; 6. conflicte regionale şi resetarea puterilor globale, prin implicarea Rusiei în conflictul sirian, antagonizarea SUA şi ameninţările la adresa unor state membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

Ce poate face UE în actualul context pentru a combate terorismul?

În ceea ce priveşte combaterea fenomenului terorist, din analiza unor măsuri avute în vedere şi a agendei de acţiuni a Uniunii reiese că europenii, prin liderii statelor membre, se află mai degrabă într-o etapă de căutare a unor soluţii la un tip de ameninţări noi despre care nu se cunosc toate detaliile.

Eşecul parţial al anumitor măsuri denotă faptul că încă se investighează cauzele terorismului hibrid transnaţional de tipul combatanţilor terorişti străini şi se încearcă diferite abordări. Problemele care vor apărea de aici sunt legate de alocarea de fonduri financiare mari pentru programe care nu dau rezultatele aşteptate, cum sunt cele care merg pe reintegrarea combatanţilor terorişti străini în societăţile de origine, la întoarcerea în Europa. Aceste programe au suscitat foarte multe critici în ţările europene care le-au implementat (Danemarca şi Marea Britanie), cetăţenii fiind revoltaţi de alocarea unor fonduri publice pentru consilierea psihologică a unor terorişti. Aşadar se caută noi măsuri, iar pe fondul intrării în spaţiul european al unui număr mare de musulmani neînregistraţi, riscurile de terorism cresc; contra-tendinţa este escaladarea unui discurs al urii, xenofobie şi islamofobie în mai multe state europene.

Trebuie să remarcăm şi faptul că toate atacurile teroriste de pe teritoriul european au fost orchestrate şi coordonate de către cetăţeni europeni, ceea ce reflectă un eşec în a-i coopta pe aceşti tineri în beneficiul societăţii, nu împotriva ei. O serie de politici publice trebuie regândite în mai multe state membre care au comunităţi mari de migranţi şi zone segregate, iar exemplul zonelor închise din Paris şi Bruxelles despre care s-a scris foarte mult în urma atacurilor teroriste trebuie analizate cu atenţie de către decidenţii politicilor viitoare.

De ce nu reuşesc serviciile de informaţii să dejoace aceste atentate?

La nivel european se discută despre o reţea naţională de atenţionare privind radicalizarea, care să monitorizeze dinamica acestui fenomen în statele membre şi să identifice din timp acţiunile de violenţă politică pe care le propagă aceste grupuri.

Trebuie gândite noi măsuri de securitate care să prevină atacurile. S-a dovedit că forţele de securitate europene nu colaborează între ele, mai mult decât atât nici măcar forţele de securitate naţionale, cum este cazul poliţei belgiene, iar una dintre sursele terorismului în Europa este mai degrabă internă şi ea provine din eşecul politicilor de integrare ale unor state membre pentru migranţii europeni, din a doua şi a treia generaţie.

Măsurile de combatere a fenomenului terorist la nivel european şi internaţional se vor modifica şi adapta din mers, în mod constant, pentru că vor apărea mereu noi forme de terorism şi noi tipuri de ameninţări.

A devenit evident că UE trebuie să acţioneze coordonat şi solidar pentru a combate radicalizarea, terorismul şi migraţia ilegală. Integrarea noilor sosiţi în Europa sau eşecul integrării acestor migranţi poate alimenta un extremism latent violent.

Pe de altă parte, această criză şi nevoia de cooperare cu Turcia, a deschis uşa unui nou tip de presiuni, prin care preşedintele acuzat de derivă autoritară Recep Tayyip Erdogan condiţionează termenii negocierilor cu europenii, folosindu-se de criza refugiaţilor şi vedem ce face acum şi în Siria, precum şi anihilarea kurzilor.

Anul 2016 se anunţă deosebit de turbulent şi complicat. Uniunea Europeană se confruntă aşadar cu mai multe probleme interne şi externe care îi pun în pericol identitatea: 1. refuzul unor state membre de a fi solidare în situaţii de criză poate genera o ieşire din spaţiul european a Marii Britanii, urmată de un posibil efect de domino; 2. impunerea unor politici comune asupra cărora nu există acord sau este dificil de angajat subminează structura internă a UE şi puterea decizională în situaţii în care este nevoie de rapiditate; 3. lipsa de transpunere în dreptul intern al directivelor UE transformă dreptul european într-o lungă listă de acte juridice fără finalitate; 4. presiunile externe, prin subminarea de către Rusia a unităţii europene, s-ar putea să prindă contur un scenariu în care Europa va avea două sau mai multe viteze sau doi sau mai mulţi poli de decizie, ceea ce plasează ţări ca România într-o poziţie vulnerabilă, dacă nu ştie să se plaseze şi să gestioneze inteligent aceste tendinţe de reorientare din interiorul UE; 5. valuri migraţioniste de populaţii dislocate de război, conflicte, lipsa oportunităţilor şi modificările climatice vor menţine Europa într-o perpetuă criză în următorii ani; 6. relaţiile ambivalente cu Federaţia Rusă; 7. conflictele din Orientul Mijlociu şi finanţarea unor entităţi teroriste de către state; 8. criza euro şi presiunile pe economia UE şi din perspectiva crizei migranţilor; 9. ameninţări teroriste şi de securitate.

Fenomenul luptătorilor terorişti europeni implicaţi în conflictul sirian ridică probleme de securitate, care s-au materializat în strategii naţionale privind combaterea extremismului şi radicalizării. La nivel european se discută despre o reţea naţională de atenţionare privind radicalizarea, care să monitorizeze dinamica acestui fenomen în statele membre şi să identifice din timp acţiunile de violenţă politică pe care le propagă aceste grupuri.

În iulie 2015, UE a actualizat lista persoanelor, grupurilor şi entităţilor care sunt suspecte sau se fac vinovate de terorism. Comisia îşi propune ca prioritate prevenirea şi combaterea terorismului şi adoptarea Convenţiei Consiliului European privind prevenirea terorismului, precum şi a protocoalelor adiţionale, care se concentrează pe un răspuns la ameninţările ridicate de către Daesh. Protocolul implementează anumite prevederi ale Rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU nr. 2178/2014 privind luptătorii terorişti străini, prin sancţionarea legală a călătoriilor în ţări terţe pentru scopuri teroriste, şi anume statele membre să ceară operatorilor de zboruri să pună la dispoziţie informaţii despre pasageri pentru a detecta în timp util plecările de pe teritoriul naţional a celor care sunt suspectaţi ca fiind luptători terorişti combatanţi, sau intrările pe teritoriul altui stat, precum şi tranzitul acestor indivizi. Deocamdată această Convenţie nu este semnată.

Claudia Postelnicescu este avocat şi cercetător/analist, co-autoare a studiului ”Impactul noilor măsuri de combatere a fenomenului terorist, propuse la nivel european, asupra liberei circulaţii”. Studiul integral poate fi accesat aici.