Analist economic avertisează: Închiderea centralei de la Brazi, un fel de "sepuku" pentru sistemul energetic naţional
Analistul economic Adrian Negrescu a opinat, pe Facebook, că decizia OMV Petrom de a închide centrala de la Brazi este un fel de „sepuku” pentru sistemul naţional energetic.
„Centrala, cu o capacitate instalată de 860 MW, poate acoperi, în medie, până la 10% din consumul naţional de electricitate al României. Centrala este vitală pentru echilibrarea sistemului energetic naţional. Când consumul creşte brusc (ex: seara) sau când producţia din alte surse scade brusc, Brazi intervine pentru a menţine frecvenţa şi stabilitatea reţelei”, precizează Adrian Negrescu.
De asemenea, analistul subliniază că impactul său în Sistemul Energetic Naţional este major, nu doar prin cantitatea de energie produsă, ci mai ales prin rolul său strategic de echilibrare şi stabilitate.
„Dacă nu se vor găsi rapid soluţii, riscăm un blackout epic. Dacă vremea se răceşte şi consumul de energie creşte, asigurarea energiei electrice, mai ales pe timp de seară, va deveni o reală problemă”, atrage atenţia Negrescu.
Potrivit specialistului în economie, la această oră importăm 1586 MW. De pe la 2200-2400 de MW în sus, reţeaua începe să aibă probleme.
Centrala electrică cu ciclu combinat (CECC) de la Brazi, din judeţul Prahova, care asigură aproximativ 10% din energia electrică produsă în ţară, cu emisii de CO₂ semnificativ reduse faţă de centralele pe cărbune, a fost oprită, marţi, 2 decembrie, din cauza lipsei alimentării cu apă, potrivit News.ro.
Centrala electrică de la Brazi este considerată ca având „un rol esenţial în asigurarea stabilităţii reţelei de electricitate şi în securitatea aprovizionării cu energie”.
Oprirea centralei are loc pe fondul crizei apei, cauzate de creşterea turbidităţii în barajul Paltinu, care asigura furnizarea apei către platforma industrială.
Informaţia este confirmată de datele publicate de Transelectrica privind indisponibilităţile programate sau accidentale ale unităţilor de producţie cu putere instalată mai mare sau egală cu 100 MW.
Potrivit unui document public al Transelectrica, retragerea din funcţiune a centralei de la Brazi este catalogată drept una „accidentală”, motivul retragerii fiind „debitul redus de apă, tehnologică datorită unor avarii comunicate de Apele Române” printr-o adresă datată 2 decembrie.
Acelaşi document precizează că două dintre cele trei turbine, cu capacităţi instalate de 306 (pe abur), respectiv 262,95 (pe gaze naturale) megawaţi au ca interval programat de oprire 2 decembrie ora 12:00 – 4 decembrie, ora 1:00. A doua turbină pe gaze naturale, cu capacitate instalată de 262,95 megawaţi, are ca interval programat de retragere din funcţiune 3 decembrie ora 12:00, 4 decembrie ora 01:00.
Anul trecut, centrala de la Brazi a acoperit, conform datelor furnizate de OMV Petrom, 10% din electricitatea generată în România, având o producţie anuală de aproximativ 5 terawaţi oră (TWh) cu emisii la jumătate comparativ cu o centrală pe cărbune cu putere similară.
În ceea ce priveşte securitatea energetică, producătorul Petrom subliniază că centrala de la Brazi „asigură o sursă stabilă şi fiabilă de energie electrică, în special în perioadele de cerere ridicată sau de producţie redusă din surse regenerabile”.
„Cu o flexibilitate ridicată şi capacitate de pornire rapidă, centrala de la Brazi joacă un rol esenţial în asigurarea securităţii aprovizionării cu energie în România, acoperind aproximativ 10% din energia electrică produsă în ţară. Pe lângă beneficiile operaţionale, centrala de la Brazi are emisii de CO₂ semnificativ mai reduse comparativ cu centralele clasice pe bază de cărbune”, se arată în prezentarea centralei, făcută pe site-ul companiei.
