UE încheie primul acord unitar anticorupţie: Limitele maxime pentru pedepse şi termenele minime de prescripţie, similare în toate ţările membre

Legiuitorii Parlamentului European au încheiat un acord privind adoptarea primei legi anticorupţie la nivelul întregului bloc, după ce au fost făcute mai multe concesii pentru a oferi ţărilor mai multă libertate în aplicarea acesteia, potrivit Politico.

Proiectul de lege, adoptat marţi seara, armonizează definiţiile infracţiunilor, pedepselor minime şi măsurilor preventive în toate ţările UE.

“Este cel mai mare pachet anticorupţie de până acum la nivelul UE, iar directiva consolidează setul de instrumente al UE şi întăreşte angajamentul statelor membre de a lupta împotriva corupţiei la nivel naţional şi transfrontalier”, a declarat eurodeputatul PPE David Casa, negociatorul principal pentru noua lege.

Directiva anticorupţie introduce definiţii la nivelul UE ale infracţiunilor specifice şi stabileşte limitele maxime pentru pedepse, precum şi termenele minime de prescripţie. Impune ţărilor să adopte măsuri preventive ferme, cum ar fi strategii naţionale anticorupţie, un acces obligatoriu şi transparent la informaţiile de interes public.

Acordul a venit chiar în ziua în care fosta şefă a diplomaţiei UE Federica Mogherini a fost reţinută de Parchetului European pentru fraudarea unui program de formare, derulat cu fonduri europene.

Dar textul final al legii este “mult îndulcit” faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene, prezentată în mai 2023, şi faţă de ambiţiile parlamentarilor europeni – pedepsele minime au fost mult reduse, sunt introduse numeroase clauze opţionale (pe care ţările le pot implementa sau nu), iar unele formulări lasă ţărilor membre suficient spaţiu pentru a-şi crea propriile interpretări, arată Politico.

“Consiliul nu a dorit acest proiect de lege. Au luptat pentru fiecare centimetru, deoarece pur şi simplu nu le place să fie nevoiţi să armonizeze sau să stabilească standarde minime în domeniul dreptului penal”, a declarat pentru Politico negociatorul Parlamentului, Raquel García Hermida-van der Walle.

Unul dintre punctele cele mai disputate ale proiectului de lege a fost obligaţia ţărilor UE de a recunoaşte şi de a pedepsi infracţiunile de abuz în serviciu ale funcţionarilor publici. Italia a abolit infracţiunea în 2024, iar Germania şi Olanda s-au opus şi ele unei reglementări unice la nivel european. Soluţia găsită de negociatori a fost aceea de a elimina menţiunea explicită a infracţiunii de abuz în serviciu, dar ţările vor fi obligate să treacă în codurile penale ca infracţiuni “cel puţin anumite încălcări grave ale legii în îndeplinirea sau neîndeplinirea unui act de către un funcţionar public în exercitarea funcţiilor sale”.

În România, infracţiunea a fost modificată deja prin decizii ale CCR care au dus la clasarea dosarelor penale, de exemplu în cauzele în care funcţionarii publici supraevaluau achiziţiile, încălcând însă numai legislaţia secundară, nu şi legile sau ordonanţele. De asemenea, numeroase persoane judecate pentru corupţie au fost eliberate după ce CCR a schimbat modul de interpretare al termenelor de prescripţie. Curtea de Justiţie a UE a emis chiar o decizie prin care a cerut instanţelor din România să ignore deciziile CCR privind prescripţia, în cazurile de corupţie.

După ce noua legislaţie va fi aprobată şi de Consiliu, ţările membre au acum la dispoziţie doi ani pentru a o implementa în propria legislaţie şi încă un an pentru a prezenta Comisiei planuri naţionale anticorupţie. Comisia urmează să propună o nouă strategie anticorupţie la începutul anului 2026.