Summitul UE-Turcia fără prea mari rezultate. Liderii UE lasă calea deschisă aderării Ankarei

Liderii UE au declarat că în discuţiile de luni cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan nu au primit răspuns la numeroasele probleme care trebuiau soluţionate, inclusiv privind intervenţia Turciei în Siria şi aruncarea jurnaliştilor turci în spatele gratiilor.

La un summit, pe care gazda – Bulgaria – l-a descris ca fiind “încărcat cu multă tensiune”, blocul european a promis că va menţine fondurile destinate unui acord privind refugiaţii încheiat cu Ankara, însă nu a dat curs favorabil cererilor Turciei în ceea ce priveşte amplificarea relaţiilor comerciale mai profunde sau a călătoriilor fără vize ale cetăţenilor turci în Europa.

În ciuda criticilor venite din partea unor guverne europene cu privire la ceea ce mulţi consideră a fi un regim tot mai autoritar în Turcia condusă de Erdogan, liderii UE au lăsat calea deschisă aderării Ankarei la bloc. Totuşi, liderii UE au afirmat că Erdogan trebuie să ia măsuri pentru a înlătura obstacolele.

“Am exprimat toate temerile noastre, şi după cum ştiţi a fost o listă lungă”, a declarat reporterilor preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, după discuţiile ce au avut loc în oraşul bulgar Varna.

“Dacă mă întrebaţi dacă am obţinut unele soluţii sau compromisuri, atunci răspunsul meu este NU”, a adăugat el. “Poziţia noastră este clară: doar progresul înregistrat în privinţa acestor probleme ne va permite să îmbunătăţim relaţiile UE-Turcia, inclusiv procesul de aderare”, potrivit unui articol publicat de Reuters.

Erdogan, care a alarmat Occidentul cu o campanie masivă de epurare a opoziţiei după o tentativă de lovitură de stat în Turcia în iulie 2016, rămâne un aliat important în alianţa NATO condusă de SUA în lupta împotriva Statului Islamic şi reprezintă o destinaţie pentru mulţi sirieni care fug din calea războiului.

Turcia are graniţe comune cu Irak şi Siria, precum şi influenţă împreună cu Rusia în regiunea Mării Negre, însă UE rămâne în continuare cel mai mare investitor străin şi cel mai mare partener comercial al Ankarei.

Liderii UE au invocat acest interes geostrategic ca un punct comun pentru o cooperare mai mare cu Turcia, în ciuda neînţelegerilor în alte sectoare şi domenii.

Doar după un apel venit din partea lui Erdogan pentru fonduri UE, pe baza unui acord încheiat în martie 2016 pentru acceptarea de imigranţi sirieni în Turcia, liderii blocului şi-au exprimat sprijinul lor deplin.

Totuşi, în cazul negocierilor de aderare a Turciei – care au început în 2005, apoi au fost amânate timp de cinci ani, ca acum să fie practic suspendate – cele două tabere nu au reuşit să ajungă la un numitor comun.

Bruxelles-ul consideră că aderarea la UE este un proces separat concentrat pe respectarea statului de drept, a libertăţilor mass media şi pe reforme economice. Unii oficiali europeni au declarat că din cauza suprimării drepturilor civile după puciul eşuat din 2016, Turcia este departe de respectarea statutului de membru al UE.

Obiecţiile faţă de campania militară masivă lansată de Turcia în regiunea siriană Afrin şi un impas privind gazul din Mediterană cu Grecia şi Cipru, ambele membre UE au complicat şi mai mult discuţiile de luni.

În plus, Erdogan şi-a făcut un număr şi mai mare de duşmani în Europa în ultimul an, din cauza a ceea ce unii consideră a fi o retorică ostilă, inclusiv compararea guvernelor olandez şi german cu conducerea nazistă. Unii politicieni europeni chiar au cerut anularea completă a discuţiilor privind aderarea Turciei la Uniunea Europeană.