Ambasadorul Germaniei: ”Fără jurnalism de calitate, democraţia nu e posibilă”
alte articole
”Jurnalismul quality independent garantează păstrarea unor principii fundamentale în Europa, precum statul de drept sau independenţa justiţiei. Ţinând cont de ultimele evoluţii politice de la Bucureşti, este clar că fără jurnalismul de calitate, este greu de imaginat o democraţie reală” , a spus Hans Werner Lauk, în cadrul Zilelor media româno-germane 2015, care se desfăşoară joi şi vineri la Bucureşti, sub titlul ”Jurnalismul de calitate – de ce avem nevoie de el şi cum îl asigurăm”. La rândul lor, jurnaliştii români au subliniat problemele cu care se confruntă jurnalismul quality în România.
Ambasadorul german a mai afirmat că ”statul de drept nu poate exista fără egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa legii”, o posibilă aluzie la votul de respingere a începerii urmăririi penale împotriva premierului Ponta în Camera Deputaţilor.
Pe de altă parte, diplomatul a enumerat provocările majore cu care se confruntă jurnalismul astăzi – de la problema finanţării, la schimbarea consumului utilizatorilor de media, evoluţia noilor tehnologii şi a social media, precum Facebook sau Twitter.
Totodată, el a arătat că fluxul imens de informaţie pe care oamenii îl receptează zilnic îi suprasolicită, şi ca urmare este nevoie de jurnalismul de calitate care să verifice aceste informaţii şi să le pună în context. ”Fără mass-media libere şi independente, democraţia, statul de drept şi buna guvernare sunt de neimaginat. Jurnalismul de calitate contribuie la acestea. Nu degeaba este numită presa a patra putere în stat”, a precizat Lauk.
La rândul său, Cosmin Prelipceanu, redactor-şef la Digi 24, a arătat care sunt problemele jurnalismului quality în România. ”Redacţiile au fost dominate de oameni care erau obsedaţi de bani şi au trecut de la relaţia cu oamenii şi interesul public la stimuli precum audienţa”, a susţinut jurnalistul. El a arătat că audienţa nu trebuie să fie un scop, ci un efect al muncii jurnalistice.
Pe de altă parte, Prelipceanu a descris cum funcţionează modelul de business al televiziunii Digi: ”Funcţionăm obiectiv, echidistant şi echilibrat. Nu vrem să-i supărăm pe basişti şi nici pe ceilalţi astfel încât telespectatorii de toate orientările să nu schimbe furnizorul de cablu”. Mai mult, jurnaliştii Digi au interdicţie de a exprima orice fel de opinii.
Referitor la televiziunile de ştiri şi ziarele politizate, Răzvan Chiruţă, jurnalist la România Liberă, a susţinut că ar fi mult mai bine ca acestea să-şi declare afilierea sau simpatiile politice de dreapta sau stânga, în loc să mimeze independenţa şi echidistanţa, inducând în eroare publicul.
La rândul său, Petre Iancu, jurnalist la Deutsche Welle, a afirmat că ”în România există foarte mulţi jurnalişti de mare calitate, dar problema este că ei pot fi daţi afară oricând, iar redacţiile sunt vulnerabile la presiunile politice, economice şi comerciale. În plus, publicul consumator de jurnalism de calitate este foarte restrâns şi trebuie să vedem cum facem să-l lărgim”. ”Unde vom ajunge dacă în redacţii nu se mai poate spune adevărul?”, a concluzionat el retoric.
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.