"Am făcut un puzzle" - Cum explică vicepremierul Anastasiu introducerea CASS pentru pensiile de peste 3.000 lei

Vicepremierul Dragoş Anastasiu a venit cu explicaţii, într-o intervenţie la Euronews România, după ce introducerea contribuţiei la sănătate (CASS) pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei a stârnit vâlvă în spaţiul public.

Printre altele, Anastasiu a precizat că, deşi pensia de 3.000 de lei nu este considerată mare, este peste media naţională, iar contribuţia vizează lărgirea bazei de colectare pentru a putea susţine sistemul de sănătate. Măsura a fost ajustată în urma discuţiilor cu finanţatorii internaţionali, inclusiv Comisia Europeană, care au cerut măsuri suplimentare pentru reducerea deficitului bugetar.

Redăm dialogul pe aceasta temă

Jurnalist: Am o întrebare referitor la pensiile care vor plăti CASS, cele de peste 3.000. Vreau să înţeleg de ce 3.000 de lei, domnule viceprim-ministru, şi de ce a fost decis că pensia de 3.000 de lei ar fi o pensie mare.

Dragoş Anastasiu: Pensia de 3.000 de lei nu e o pensie mare, dar este peste pensia medie din România. Întotdeauna când pui un prag, se pune întrebarea de ce pragul ăsta şi nu altul. De ce impozit de 10% şi 11% sau 9%. De ce companiile care au cifre de afaceri de 50 de milioane trebuie să plătească un impozit pe cifra de afaceri şi cele care au 49 de milioane nu. Aceste praguri se pun şi dezavantajează pe unii sau pe alţii care sunt puţin deasupra sau puţin sub.

Ideea este, la contribuţia de sănătate, că nu putem să funcţionăm într-un sistem în care 6 milioane de oameni plătesc şi 18 milioane sau 16 milioane de oameni beneficiază. Nu funcţionează pe termen lung o grămadă de excepţii. De la asta s-a pornit. Filosofia acestui guvern este că fiecare trebuie să plătească măcar puţin pentru serviciile de sănătate pe care le primeşte.

Vrem servicii de sănătate mai bune. Suntem nemulţumiţi de foarte multe ori de ele, dar când e vorba să contribuim, avem excepţii: pensionarii nu plătesc, copiii nu plătesc, veteranii şi aşa mai departe. Deci sunt foarte multe excepţii. Am plecat de la această filosofie, ca fiecare să plătească măcar ceva, în aşa fel încât să echilibrăm acest buget al Casei Naţionale de Sănătate. De ce? Pentru a fi în stare să nu intrăm în colaps, dar, pe termen mediu şi lung, să oferim servicii medicale de bună calitate.

Trebuie să înţelegem o dată pentru totdeauna că, dacă nu cotizăm, nu o să fie nici servicii bune. Sigur că o lume o să spună: ok, cum gestionaţi aceşti bani?

Jurnalist: Dar pragul a fost stabilit la 4.000 de lei. De ce a fost redus la 3.000?

Dragoş Anastasiu: Pentru că, aşa cum spuneam şi înainte de a intra în guvern, când eram la Cotroceni şi discu­tam posibilele măsuri de tip fiscal-bugetar, am făcut un puzzle. Deci sunt foarte multe elemente care, împreună, au creat un pachet şi acest pachet a avut, sub linie, o cifră de economii. Pentru că, de fapt şi de drept, asta se întâmplă cu noi. Ni se spune „nu vă permiteţi toate aceste cheltuieli” – finanţatorii noştri, investitorii noştri, Comisia Europeană ne spune, nu de acum, de ani de zile: „deficitul vostru este nesustenabil. Cheltuiţi mai mult decât încasaţi. Şi atunci trebuie să reduceţi cheltuielile.” Şi atunci faci un puzzle şi vezi unde ajungi.

Cu acel puzzle ne-am dus şi am plecat de la ideea să nu mărim TVA. Deci, când ne-am dus către finanţatorii noştri cu o versiune care nu conţinea mărirea de TVA – şi mă opresc la astea două, adică şi 4.000 de lei – ne-au spus: „Ce faceţi aici? Nu e suficient. Deci nu o să fie bine. Şi că nu e bine cu Comisia Europeană e una, dar cu toate agenţiile de rating nu e bine deloc şi veţi fi retrogradaţi de la nivelul la care sunteţi la nivelul de junk.” Şi atunci trebuie să ne întoarcem acasă şi să vedem care sunt calculele ca să ajungem la un rezultat care să fie satisfăcător. Nu neapărat pentru investitorii noştri de afară, dar ei ne dau banii ca să supravieţuim.

Jurnalist: Cine a spus asta?

Dragoş Anastasiu: În toate discuţiile cu finanţatorii noştri, inclusiv – şi în special – cu Uniunea Europeană, am mers pe cifre. Am mers pe un pachet prezentat iniţial, au fost schimburi de opinii şi de cifre, e ca şi cum te duci la bancă să-ţi iei un credit pentru casă. Banca te întreabă cât câştigi, ce familie ai, ce economii ai în spate, ce fel de viaţă ai dovedit, ce ai purtat până acum, şi asta se întâmplă cu orice fel de investitor şi finanţator.

Şi, în urma tuturor acestor discuţii, fără niciun fel de plăcere, am fost obligaţi să ajustăm nişte cifre, printre care şi asta, pentru că este o bază foarte largă acolo – din relativ puţini bani de la foarte mulţi oameni, înseamnă că se adună bani mulţi la bugetul naţional. Şi de asta a căzut. A fost o discuţie cu 3.500, tot nu a fost suficient, şi am dus la 4.000.

Jurnalist: Era la 4.000 şi aţi coborât la 3.500, şi după aia la 3.000. V-au zis agenţiile de rating că nu este suficient?

Dragoş Anastasiu: Discuţiile noastre sunt purtate de Ministerul de Finanţe, el este cel care este răspunzător de reforma fiscală şi se poartă, în special, cu Uniunea Europeană, dar în această perioadă au venit şi reprezentanţi ai unei agenţii de rating, cu care au fost discuţii. Ei încă n-au intrat în evaluare, dar este normal – la fel ca atunci când te duci la bancă – înainte să-ţi iei credit, tu vorbeşti cu un consilier care îţi spune aşa, pe dincolo, şi aşa şi mai departe.

Jurnalist: Eu aşteptam de la Guvernul României să vină să ne spună un impact bugetar. Sunteţi dumneavoastră acum pregătit să spuneţi câţi bani ajung la buget după ce vor fi taxa­te la CASS toate pensiile de peste 3.000 de lei?

Dragoş Anastasiu: Avem pe fiecare în parte. Nu mă puneţi acum să dau pe fiecare în parte, că nu le ştiu pe dinafară, dar suma este de aproape 10 miliarde de lei încasări suplimentare, faţă de ce s-a prognozat pe an, de la toate măsurile astea pe care le-am introdus. O parte sunt pensiile, altă parte TVA, altă parte accizele, care o să crească la tutun, la alcool şi aşa mai departe. Impozităm capitalurile, dividendele cresc de la 10 la 16%, impozităm băncile cu dublu, impozităm jocurile de noroc.

Jurnalist: Mă interesează fix această măsură, pentru că e importantă pentru cei care ne urmăresc.

Dragoş Anastasiu: Guvernul, în acest moment, ştie. Va fi făcută publică această cifră, că nu este absolut nimic de ascuns. Există un tabel mare în care avem foarte clar CASS.