Alte zeci de suspecţi arestaţi în Turcia pentru presupusa afiliere la reţeaua lui Gulen

Poliţia turcă a arestat zeci de persoane suspectate de afiliere la o mişcare condusă de clericul din opoziţie Fethullah Gulen, ce locuieşte în SUA şi care a fost învinuit de guvernul din Ankara de organizarea unei tentative de lovitură de stat împotriva preşedintelui Recep Tayyip Erdogan în iulie 2016.

Oficiali din domeniul securităţii, discutând sub anonimat, au afirmat că 13 soldaţi activi au fost arestaţi în provincia vestică Balikesir şi sunt acuzaţi că au acţionat ca “imami sub acoperire” ai grupului Gulen. “Imami sub acoperire” reprezintă un termen folosit pentru a face referire la membri de top ai FETO, după cum mai este numită mişcarea clericului.

Alţi trei soldaţi au fost arestaţi în provincia centrală Tokat, iar restul suspecţilor arestaţi sunt civili, au adăugat sursele din sectorul securităţii.

În plus, o instanţă din provincia sud-estică Sanliurfa a condamnat trei persoane pentru apartenenţa la FETO, sentinţele variind între doi ani şi cinci luni până la 12 ani de închisoare.

În timpul puciului din 2016, o facţiune a armatei turce a declarat că a preluat controlul asupra ţării şi că guvernul lui Erdogan nu se mai află la conducere. Totuşi, operaţiunea a fost suprimată câteva ore mai târziu.

De atunci, Ankara l-a acuzat pe Gulen de orchestrarea evenimentelor. De asemenea, clericul este acuzat că este în spatele unor campanii îndelungate de răsturnare a guvernului prin infiltrarea în instituţiile ţării, în special armată, poliţie şi sectorul judiciar.

Totodată, guvernul lui Erdogan a scos mişcarea lui Gulen în afara legii şi a numit-o Organizaţia Teroristă Fethullah.

Gulen a denunţat tentative de lovitură de stat şi a afirmat în repetate rânduri că nu a avut niciun rol în acele evenimente.

“Acuzaţiile aduse împotriva mea cu privire la tentativa de lovitură de stat sunt nefondate şi sunt calomnii motivate politic”, a precizat el într-o declaraţie.

Clericul de 77 de ani a mai cerut Ankarei să pună capăt “vânătorii de vrăjitoare” lansate împotriva susţinătorilor săi, o mişcare despre care el a precizat că urmăreşte “eliminarea tuturor celor consideraţi că nu sunt loiali preşedintelui Erdogan şi regimului său”.

Oficiali turci au cerut deseori Washingtonului să îl extrădeze pe Gulen, însă cererile au rămas fără răspuns.

Turcia, care rămâne în stare de urgenţă după puciul din 2016, este implicată într-o campanie masivă de suprimare a mass-media şi a grupurilor politice din opoziţie suspectate că ar fi jucat un rol în incidentul respectiv. Totuşi, mulţi analişti consideră că Erdogan foloseşte lovitura de stat pentru a înlătura întreaga opoziţie din ţară, indiferent dacă ar fi avut sau nu un rol în acele evenimente.

Zeci de mii de persoane au fost arestate pentru presupuse legături cu Gulen şi puciul eşuat. Alte peste 110.000 de persoane, inclusiv membri ai armatei, funcţionari publici şi jurnalişti, au fost concediaţi sau suspendaţi pentru aceleaşi acuzaţii.

Comunitatea internaţională şi diverse grupuri pentru drepturile omului l-au criticat dur pe Erdogan pentru numeroasele concedieri şi campania de suprimare.

De asemenea, diverşi activişti pentru drepturile omului şi analişti au acuzat regimul Erdogan că foloseşte violul pentru a-i pedepsi şi ameninţa pe criticii politici, inclusiv pe jurnaliştii care îndrăznesc să critice guvernul.