Alegerile prezidenţiale din Rusia şi efectul lor asupra Moldovei
alte articole
Campania electorală a lui Vladimir Putin pentru prezidenţialele de duminică a decurs într-un sublim crescendo - a debutat cu articole-program în cotidianele centrale, a continuat cu un miting la care au fost mobilizaţi 100.000 de susţinători ai săi şi a ajuns la paroxism cu vestea unui atentat dejucat împotriva liderului forte.
Candidatul favorit Vladimir Putin a început să-şi publice textele electorale cu trei săptămâni înainte de startul campaniei în presă, aspect criticat cu precădere de unele asociaţii neguvernamentale. În articolele sale, Putin a îndemnat la dialog social, a vorbit despre relaţiile interetnice din Rusia, problemele economice, democraţie, situaţia demografică, apărare şi relaţii externe. Acestea au fost publicate succesiv în Izvestia, Nezavisimaia Gazeta, Vedomosti, Kommersant, Komsomolskaia Pravda, Rossiiskaia Gazeta, respectiv Moskovskie Novosti.
Între timp, în virtutea funcţiei de premier, el a efectuat vizite prin ţară, le-a promis majorări de salarii cadrelor didactice şi angajaţilor din uzine. Pentru aceasta şi-a atras criticile oponenţilor săi, care l-au acuzat că foloseşte resursa administrativă în campania electorală. Şeful guvernului rus a fost nevoit să-şi ia totuşi patru zile de concediu, ca să se exprime şi curat în calitate de candidat la preşedinţie. El a avut întâlniri cu reprezentanţii cultelor, care l-au asigurat de tot sprijinul, cu reprezentanţii frontului popular format în jurul partidului său, Rusia Unită, cu politologi, şefii instituţiilor de presă şi oameni de cultură.
Mitingul din 23 februarie s-a dorit atât un memento electoral, o mobilizare a simpatizanţilor în final de campanie, cât şi o replică la amplele acţiuni de protest ale opoziţiei. La manifestaţia organizată pe stadionul Lujniki din Moscova, Putin i-a chemat pe participanţi să-şi dea viaţa pentru Rusia, a avertizat că el "nu va permite nimănui să se amestece în treburile interne ale ţării" şi a dat asigurări că "victoria va fi de partea noastră". Discursul a însufleţit mulţimea, care l-a aclamat prelung, dar a fost ridiculizat de publicişti pentru tonul belicos, grav.
Punctul culminat l-a atins totuşi ştirea că islamiştii ceceni puseseră la cale un atentat asupra liderului naţional rus, care ar fi urmat să aibă loc imediat după alegeri, dacă forţele de ordine ruse şi ucrainene (complotul avea loc la Odesa, în sudul Ucrainei) nu l-ar fi dejucat la timp. Acţiunea s-a produs în ianuarie, ea a fost livrată publicului la ştiri abia în pragul alegerilor. Aflat într-o misiune de salvare în regiunea Astrahan, unde un bloc se prăbuşise peste locatari, premierul rus a dat asigurări că nu-l înspăimântă atentatele ce s-ar pregăti împotriva viitorului preşedinte.
Politica externă a Moscovei faţă de ţările din fostul spaţiu sovietic se va schimba radical. Asta dacă alegerile prezidenţiale din Rusia vor fi câştigate de actualul premier, Vladimir Putin relatează publica.md.
"Trebuie să ne aşteptăm, acesta e punctul meu de vedere, la o schimbare radicală a politicii externe a Rusiei şi inclusiv faţă de zona în care ne aflăm şi noi şi ea va deveni cu mult mai activă. Spre regret, consider că Republica Moldova va deveni din nou o zonă de confruntare a intereselor geopolitice", a declarat fostul viceministru de Externe, Valeriu Ostalep.
Şi analistul politic, Igor Boţan este de aceiaşi părere: "Sunt de acord. Domnia sa vrea Uniunea Eurasiatică, Uniunea Economică. După alegeri toată energia dl Putin va fi îndreptată spre realizarea acestui proiect. Putem doar deplânge situaţia în care a nimerit Republica Moldova şi modul în care autorităţile de la noi au procedat cu aşa numita poveste de succes".
În ceea ce priveşte viitorul relaţiilor dintre Rusia şi Moldova specialiştii mai spun că nu se vor aşteapta la schimbări pozitive.
"Nu cred că va fi ceva mai pozitiv faţă de ceea ce este astăzi. Mai complicat decât este astăzi nu ştiu ce poate fi, aceleaşi probleme cu gaze. Tot ce se va întâmpla mai departe în sensul că vor sau nu efecte pozitive depinde de politica noastră internă aici", a conchis fostul ambasador al Moldovei în Rusia, Vladimir Ţurcan.
Primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din Rusia va avea loc pe 4 martie.