Alegerile parlamentare din R. Moldova: 146 de candidaţi s-au înregistrat în circumscripţiile uninominale

Numărul candidaţilor în circumscripţiile uninominale la alegerile în Parlamentul R. Moldova a ajuns la 13 ianuarie la 146. Potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC), cinci candidaţi sunt independenţi, iar restul sunt desemnaţi de partide.

Printre politicienii înscrişi deja în circumscripţiile uninominale se numără: liderul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc (circumscripţia uninominală nr. 17, Nisporeni) premierul Pavel Filip (circumscripţia uninominală nr. 20, Străşeni); liderul Partidului Politic Platforma Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase (circumscripţia uninominală nr. 33, Chişinău); liderul Partidului Şor, Ilan Şor (circumscripţia uninominală nr. 18, Orhei); lidera Partidului Socialiştilor, Zinaida Greaceanîi (circumscripţia uninominală nr. 1, Briceni).

În circumscripţia naţională deocamdată au fost înregistrate şase formaţiuni politice: Partidul Democrat, Blocul electoral ACUM, Partidul Comuniştilor, Partidul Socialiştilor, Partidul Şor şi Partidul politic Mişcarea Populară Antimafie.

În context, politologul Dionis Cenuşă constată că pentru prima dată în istoria sistemului pluripartidist al R. Moldova, pe circumscripţia naţională vor concura mai puţin de 10 partide politice, mai exact 6 deoarece multe formaţiuni politice au decis să-şi măsoare puterea pe circumscripţii uninominale. Aceasta aminteşte că la ultimele două scrutine, în 2014 şi respectiv 2010, au participat câte 20 de formaţiuni politice.

Expertul notează că aglomerarea candidaţilor pe cele 51 circumscripţii uninominale aparent face procesul electoral mai democratic. Dar în realitate, sunt favorizaţi candidaţii care au în spate partide "holding-uri", precum PDM sau PSRM. Altcineva poate câstiga mizând pe reţelele formale şi informale aflate la dispoziţie, mânuirea reţelelor sociale şi apropierea de agenda comunităţilor în care candidează.

„Candidaţii independenţi sunt văzuţi ca şi risc, fiindcă aceştia pot fi transformaţi în agenţi ai partidelor corupte. Evident, este mai uşor, ieftin şi rapid să corupi candidaţi independenţi decât pe cei din partide. Dar problema de fond este de altă natură – posibilităţile extinse ale unor partide de a exercita presiuni”, a conchis Dionis Cenuşă.