Universul se extinde "prea repede" şi nimic din ceea ce ştim nu poate explica acest lucru
Noi măsurători ultra-precise au confirmat că universul se extinde mai rapid decât prezic modelele bazate pe universul timpuriu, în timp ce un studiu separat a redus semnificativ estimările privind durata totală de existenţă a universului.
Astronomii au observat de mult timp o discrepanţă în rata de expansiune a universului, în funcţie de modul în care este măsurată. Observaţiile locale ale galaxiilor apropiate indică o rată mai rapidă, în timp ce datele din universul timpuriu, cum ar fi radiaţia cosmică de fond, sugerează un ritm mai lent. Acest paradox de lungă durată este cunoscut sub numele de „tensiunea Hubble”.
O colaborare internaţională majoră, H0 Distance Network (H0DN), a produs acum una dintre cele mai precise măsurători locale de până acum. Echipa a combinat decenii de măsurători independente ale distanţelor — inclusiv observaţii ale stelelor gigant roşu, supernovelor de tip Ia şi diferitelor tipuri de galaxii — într-o „Reţea Locală de Distanţe” unificată. Rezultatul lor: constanta Hubble este de 73,50 ± 0,81 kilometri pe secundă per megaparsec, cu o precizie de puţin peste 1%, scrie Modernity.
„Aceasta nu este doar o nouă valoare a constantei Hubble”, notează colaborarea, „ci un cadru construit de comunitate care aduce împreună, în mod transparent şi accesibil, decenii de măsurători independente ale distanţelor.”
Rezultatele, publicate pe 10 aprilie 2026 în Astronomy & Astrophysics, întăresc ideea că discrepanţa nu este cauzată de o simplă eroare de măsurare.
„Această lucrare exclude practic explicaţiile tensiunii Hubble care se bazează pe o singură eroare trecută cu vederea în măsurătorile locale ale distanţelor. Dacă tensiunea este reală, aşa cum sugerează tot mai multe dovezi, aceasta ar putea indica existenţa unei fizici noi, dincolo de modelul cosmologic standard”, concluzionează autorii.
Dr. Kathy Romer, din cadrul Dark Energy Survey, a comentat: „Universul nu doar că se extinde, dar se extinde din ce în ce mai rapid în timp.”
„Ne-am aştepta ca expansiunea să încetinească treptat, deoarece au trecut aproape 14 miliarde de ani de la Big Bang”, a adăugat ea.
Energia întunecată ar putea slăbi
Cercetări separate, care folosesc cea mai mare hartă tridimensională a universului realizată vreodată de Dark Energy Spectroscopic Instrument (DESI), sugerează că energia întunecată — forţa care accelerează expansiunea cosmică — ar putea să nu fie constantă, ci să slăbească în timp.
Echipa DESI a cartografiat aproape 15 milioane de galaxii şi quasari. Atunci când aceste date sunt combinate cu observaţiile radiaţiei cosmice de fond şi ale supernovelor, rezultatele se potrivesc mai bine cu un model de energie întunecată în evoluţie decât cu ipoteză standard a unei forţe fixe.
Dr. Willem Elbers, cercetător la Institutul pentru Cosmologie Computaţională al Universităţii Durham, a declarat: „De decenii, ne-am bazat pe un model standard al universului, dar noile noastre date sugerează că energia întunecată ar putea evolua în timp. Dacă acest lucru este adevărat, va schimba tot ceea ce credeam că ştim despre cosmos.”
Profesorul Will Percival, copurtător de cuvânt al DESI şi astronom la Universitatea din Waterloo, a adăugat: „Ne ghidăm după briciul lui Occam (sau principiul parcimoniei - n.n.), iar cea mai simplă explicaţie pentru ceea ce observăm se schimbă. Devine din ce în ce mai probabil că va trebui să modificăm modelul standard al cosmologiei pentru a face aceste seturi de date compatibile — iar energia întunecată în evoluţie pare promiţătoare.”
Dr. Andrei Cuceu, cercetător la Berkeley Lab, a remarcat: „Meseria noastră este să lăsăm universul să ne spună cum funcţionează şi poate universul ne spune că este mai complicat decât credeam.”
Paul Steinhardt, director al Princeton Center for Theoretical Science, a observat că, dacă energia întunecată devine suficient de slabă, universul ar putea fi atras într-un „Big Crunch” într-un timp „remarcabil de scurt”.
Un model teoretic conex, condus de fizicianul Henry Tye de la Universitatea Cornell şi colaboratori din China şi Spania, explorează un astfel de scenariu posibil. Calculele lor sugerează că universul are o durată totală de existenţă de aproximativ 33,3 miliarde de ani. Cu 13,8 miliarde de ani deja trecuţi, ar mai rămâne aproximativ 19,5 miliarde de ani. În acest model, expansiunea continuă încă aproximativ 11 miliarde de ani înainte de a încetini, opri şi inversa într-un colaps.
Aceste direcţii independente de cercetare evidenţiază lacunele persistente în înţelegerea noastră privind rata de expansiune a universului şi comportamentul energiei întunecate. Observaţiile viitoare realizate cu telescoape de nouă generaţie sunt aşteptate să testeze dacă este necesară o nouă fizică pentru a reconcilia datele.
