Adolescenţii cu tulburări de sănătate mintală petrec mai multe ore pe reţelele de socializare
Potrivit unui nou studiu, adolescenţii cu tulburări de sănătate mintală sunt mai vulnerabili la efectele negative ale social media.
Conform unei noi cercetări, adolescenţii diagnosticaţi cu afecţiuni mintale petrec zilnic cu aproape o oră mai mult pe social media decât colegii lor şi sunt de două ori mai predispuşi să fie influenţaţi negativ online.
Studiul, care a implicat 3.340 de adolescenţi din Regatul Unit, sugerează tipare îngrijorătoare pentru adolescenţii ce au anxietate şi depresie, care raportează că au mai puţin control asupra utilizării reţelelor sociale şi fluctuaţii mai mari ale dispoziţiei în funcţie de comentariile şi like-urile pe care le primesc pe reţelele sociale.
„Studiul nostru nu stabileşte o legătură de cauzalitate, dar arată că tinerii cu afecţiuni mintale utilizează social media în mod diferit faţă de tinerii fără afecţiuni”, a afirmat într-o declaraţie de presă autoarea principală Luisa Fassi, cercetător la Medical Research Council Cognition and Brain Sciences Unit din cadrul Universităţii Cambridge.
Ea a spus că diferenţele dintre copiii cu şi fără afecţiuni mintale pot proveni din modul în care aceste afecţiuni influenţează felul în care adolescenţii interacţionează cu platformele online - sau, eventual, din faptul că utilizarea social media contribuie la simptomele lor.
„În acest stadiu, nu putem spune care este prima, ci doar că aceste diferenţe există”, a adăugat Fassi.
Diferenţe în funcţie de tipul de afecţiune
Studiul, publicat recent în Nature Human Behavior, a analizat datele unui sondaj realizat în 2017 pe 3.340 de adolescenţi din Marea Britanie cu vârste cuprinse între 11 şi 19 ani. Clinicienii profesionişti au intervievat adolescenţii şi, în unele cazuri, părinţii şi profesorii acestora.
Cercetătorii au făcut distincţia între tulburările afective – precum anxietatea, depresia şi tulburarea de stres posttraumatic – şi tulburările comportamentale, cum ar fi tulburarea de deficit de atenţie/hiperactivitate (ADHD), tulburarea de opoziţie provocatoare (ODD) şi tulburarea de conduită.
Adolescenţii cu tulburări afective, precum depresia şi anxietatea, au prezentat cele mai semnificative diferenţe în comportamentul lor pe reţelele de socializare. Comparaţia socială – adică tendinţa de a se compara cu alţii în mediul online – a fost de două ori mai frecventă în rândul adolescenţilor cu anxietate şi depresie, comparativ cu cei fără tulburări mintale: 48%, respectiv 24%.
Aceşti adolescenţi erau, de asemenea, mult mai predispuşi la schimbări de dispoziţie ca răspuns la feedback-ul social media - 28% faţă de 13% - şi puteau mai puţin să deţină controlul asupra timpului petrecut pe aceste platforme.
Acest model nu a fost observat la copiii cu ADHD, ODD şi tulburări de comportament.
Dr. Ritu Goel, medic psihiatru specializat în sănătatea mintală a copiilor, adolescenţilor şi adulţilor, a declarat pentru The Epoch Times că tiparul are sens din punct de vedere clinic.
Adolescenţii care se confruntă cu anxietate sau depresie sunt adesea mai sensibili emoţional şi mai vulnerabili la critici sau respingere, a spus ea. "Social media amplifică aceste sentimente deoarece este plină de reprezentări nerealiste ale fericirii şi succesului. S-ar putea să se simtă excluşi sau că nu sunt suficient de buni, ceea ce le accentuează semnificativ dificultăţile emoţionale."
De asemenea, cercetătorii au constatat că adolescenţii cu afecţiuni diagnosticate petrec cu aproximativ 50 de minute mai mult pe reţelele de socializare în comparaţie cu cei fără afecţiuni.
Dincolo de timpul petrecut online, toţi adolescenţii cu afecţiuni psihice au avut, de asemenea, tendinţa de a manifesta o nemulţumire mai mare faţă de numărul de prieteni online pe care îi aveau.
„Platformele de social media atribuie un număr prieteniilor, ceea ce scoate mai mult în evidenţă comparaţiile sociale. Pentru tinerii care se confruntă cu tulburări de sănătate mintală, acest lucru poate intensifica sentimentele de respingere sau inadecvare deja existente”, a spus Fassi, menţionând că prieteniile joacă un rol-cheie în formarea sentimentului de identitate al adolescenţilor.
De ce social media poate înrăutăţi simptomele
Adolescenţii cu probleme de sănătate mintală folosesc adesea social media în moduri care le pot consolida sau înrăutăţi simptomele, a declarat Sanam Hafeez, neuropsiholog şi director al Comprehend the Mind din New York.
Atunci când oamenii navighează pasiv pe reţelele de socializare, ei întâlnesc imagini idealizate care duc la comparaţii sociale negative.
„Mulţi oameni dezvoltă o obsesie pentru verificarea like-urilor, comentariilor sau mesajelor, ceea ce îi determină să îşi bazeze stima de sine pe reacţiile online”, a declarat Hafeez.
„Persoanele care postează online pentru a-şi confirma valoarea experimentează dezamăgirea atunci când postările lor nu primesc feedback-ul pozitiv la care se aşteptau”, a adăugat acesta.
Expunerea constantă la imagini idealizate, conflictele între colegi şi excluderea subtilă pot accentua sentimentele de anxietate şi respingere. Utilizarea social media pe timp de noapte poate, de asemenea, să perturbe somnul, care joacă un rol cheie în sănătatea emoţională. Împreună, aceste modele pot adânci ciclul depresiei şi al anxietăţii.
Interesant este că, în afară de timpul petrecut pe reţelele de socializare, cercetătorii au identificat puţine diferenţe în comportamentul online al adolescenţilor cu afecţiuni externalizate, cum ar fi ADHD sau tulburările de conduită.
Cum pot ajuta părinţii şi medicii
Părinţii şi profesioniştii în domeniul sănătăţii mintale ar trebui să colaboreze pentru a ghida adolescenţii către o utilizare mai sănătoasă a social media, a afirmat Goel.
„Profesioniştii din domeniul sănătăţii mintale îi pot învăţa pe adolescenţi abilităţi de gândire critică cu privire la conţinutul online şi strategii de autoreglare emoţională”, a spus ea.
„Părinţii pot sprijini aceste eforturi prin monitorizarea activă a utilizării social media, stabilirea unor limite clare pentru activităţile online şi offline, asigurarea unei rutine zilnice echilibrate şi promovarea conversaţiilor deschise despre experienţele online”, a mai adăugat aceasta.
De asemenea, Goel a subliniat că încurajarea interacţiunilor offline regulate şi a implicării în hobby-uri îi poate ajuta şi mai mult pe adolescenţi să-şi dezvolte rezilienţa şi să menţină un echilibru emoţional sănătos.
Hafeez a recomandat stabilirea unor perioade în care să nu se folosească tehnologia şi să se acorde prioritate conexiunilor sociale offline, subliniind că adolescenţii ar trebui „să se simtă mai degrabă sprijiniţi decât controlaţi”, ceea ce le va facilita dezvoltarea unor obiceiuri digitale sănătoase şi durabile.”
