Adevărata miză a referendumului din Catalonia: supravieţuirea unor politicieni

În ciuda refuzului guvernului de la Madrid de a permite Barcelonei să organizeze un referendum de independenţă, acesta a fost ţinut de preşedintele regiunii Artur Mas. Doar 1,9 milioane din 6,3 milioane de catalani au participat însă la vot. Ambele tabere s-au grăbit să-şi proclame victoria, dar în realitate miza este una de politică internă, legată de răspunsul la întrebarea cine va domina dintre separatişti.

Rata de participare de numai 37% arată că interesul catalanilor pentru referendumul simbolic a fost destul de redus. Autorităţile centrale au subliniat că aceasta demonstrează că numărul celor care-şi doresc separarea de Spania este mic. De partea sa, Artur Mas, preşedintele regiunii catalane s-a lăudat cu o victorie zdrobitoare, dată de faptul că 80% din alegătorii prezenţi au votat pentru independenţă.

Singura miză a scrutinului a fost însă ca el să-şi păstreze funcţia. Mas a organizat secţii de vot cu voluntari separatişti şi a încălcat interdicţia Curţii Constituţionale, care hotărâse că un astfel de referendum nu poate avea loc fără aprobarea guvernului central. ”El este câştigătorul referendumului în sensul ca şi-a onorat promisiunea de a ţine votul şi şi-a consolidat puterea în cadrul mişcării separatiste. Este totuşi imposibil de ştiut câte voturi au fost exprimate ca reacţie de respingere la adresa Partidului Popular, aflat la putere la Madrid, şi câte au fost chiar pentru independenţă”, scrie The Economist.

Publicaţia britanică arată că Artur Mas nu se va opri aici, ci va încerca să forţeze mâna guvernului central prin convocarea de alegeri regionale anticipate, ca plebiscit asupra independenţei. Mai mult, el ar putea să rupă coaliţia de guvernare Convergence and Union (CiU), cu micul partid Uniunea Democratică catalană, care a condus Catalonia 27 din ultimii 34 de ani.

Jurnaliştii britanici scriu că Mas ar dori să se alieze cu Stânga republicană catalană (ERC), principalul său adversar politic care l-a devansat în sondaje, pentru a crea o listă unică a separatiştilor. Deocamdată ERC a retras însă sprijinul său parlamentar pentru guvernul acestuia.

Autorităţile de la Madrid speră ca Mas să renunţe la organizarea de alegeri anticipate şi să guverneze cu susţinerea socialiştilor moderaţi din Catalonia, care propun o reformă federalistă a Constituţiei spaniole. Cel mai îngrijorător scenariu pentru Partidul Popular al premierului Mariano Rajoy ar fi ca în urma alegerilor anticipate, ERC să-l învingă clar pe Mas, deoarece liderul acestui partid Oriol Junqueras ameninţă cu o declaraţie unilaterală de independenţă a Cataloniei.

Cel mai îngrijorător scenariu pentru Partidul Popular al premierului Mariano Rajoy ar fi ca în urma alegerilor anticipate, ERC să-l învingă clar pe Mas, deoarece liderul acestui partid Oriol Junqueras ameninţă cu o declaraţie unilaterală de independenţă a Cataloniei.

Consecinţele unei secesiuni ar fi negative atât pentru economia spaniolă, cât şi pentru regiune, care ar putea fi exclusă din UE şi ar pierde subvenţii importante pentru fermierii săi.

Spre deosebire de Scoţia, unde s-a ţinut recent un referendum pentru independenţă, Catalonia este mult mai bogată, contribuind cu o cincime la PIB-ul Spaniei şi transferând sume importante către restul ţării. Mai mult, independenţa Cataloniei ar alimenta separatismul şi în Ţara Bascilor şi Galicia şi ar reprezenta deci un risc major pentru însăşi existenţa statului spaniol.

Jurnaliştii britanici recomandă guvernului de la Madrid să înfiinţeze o convenţie constituţională care să reanalizeze distribuţia puterii între regiuni şi guvernul central decisă în 1978, inclusiv în materie de taxare, şi care să propună o structură federală după model german.