Activistul Liu Xiaobo aflat in puscarie primeste premiul Nobel pentru Pace

Intr-o miscare-surpriza care a zguduit cercurile internationale, Comitetul Nobel a decis acordarea premiului pentru Pace activistului Liu Xiaobo.

Timp de decenii Liu a dus impreuna cu multi alti activisti pro-democratici din China o lupta non-violenta pentru drepturile omului.

Autoritatile chineze, infuriate, au declarat vestea "o obscenitate la adresa premiului Nobel".

Premiul pune in lumina (a cata oara?) problema drepturilor omului in China, intr-un moment in care Beijingul incepe sa joace un rol de lider pe scena mondiala.

Liu, fost profesor de literatura, unul dintre liderii miscarii studentesti din Piata Tiananmen, zdrobita cu tancurile de Armata Populara de Eliberare, a intrat din nou in atentia comunitatii internationale in decembrie 2009, cand a fost condamnat la 11 ani de inchisoare pentru ca a ajutat la redactarea Cartei 08, un document care cere deschis democratie si alegeri multi-partid in China.

Comitetul Nobel norvegian l-a laudat pe Liu pentru "lunga sa lupta non-violenta pentru drepturile fundamentale ale omului" si a reiterat convingerea intr-o "stransa legatura intre drepturile omului si pace".

Partidul, furios

China, care a avertizat impotriva acordarii premiului lui Liu, a declarat ca nominalizarea va afecta relatiile cu Norvegia, cu care negociaza in prezent un acord comercial bilateral.

"Aceasta este o obscenitate impotriva premiului Nobel pentru pace," a afirmat purtatorul de cuvant al Ministerului de Externe, Ma Zhaoxu.

Partidul Comunist Chinez, care a ajuns la putere folosind crime si instigari politice, este nevoit sa contracareze si persecute in permanenta miscarea democratica interna si initiativele democratice ale comunitatii internationale.

Declaratia liderilor comunisti chinezi premergatoare acordarii premiului a fost ca Liu este condamnat si prin urmare nu este o persoana care sa merite Premiul Nobel.

Logica aparenta a afirmatiei Beijingului este identica cu cea din 2008, cand pe lista Comitetului Nobel au ajuns doi celebri dizidenti chinezi, Hu Jia, si Gao Zhisheng, ambii aflati in puscarie la momentul respectiv, unul dintre ei fiind grav torturat.

Gao Zhisheng, odata unul dintre primi 10 avocati din China, a cazut in disgratie cand a inceput sa apere in justitie cazuri ”sensibile”, de minoritati sau persoane persecutate de guvern, precum practicantii Falun Gong, crestini, tibetani si uighuri.

Exista un viciu fundamental in logica Partidului Comunist Chinez, care de altfel se reflecta pretutindeni in relatiile internationale privind China — si anume pretentia de legitimitate a regimului comunist chinez.

Atitudinea Partidului Comunist Chinez pleaca de la premiza legitimitatii sale absolute, si implica faptul ca toate masurile pe care le ia sunt corecte.

Apoi, cu ajutorul santajului economic, liderii comunisti incearca — si reusesc in prea multe cazuri — sa-si impuna deciziile politice asupra comunitatii internationale, care de multe ori ajunge sa le gireze prin tacere, facandu-se vinovata cel putin de coruptie morala.

Dar nimic nu este mai fals decat legitimitatea unui regim comunist dictatorial. Asemenea tuturor regimurilor comuniste traditionale, Partidul Comunist Chinez a ajuns la putere prin crima si inselaciune, si este profund ilegitim.

Mass media chineza controlata total

Rezidenti Beijing au raportat ca emisiunile CNN si BBC au fost taiate atunci cand premiul a fost mentionat.

Grupurile internationale de monitorizare a drepturilor omului afirma ca societatea civila chineza isi pierde drepturile progresiv.

De-a lungul anilor, doctrine politice occidentale conform carora liberalizarea comertului cu China va atrage democratizarea sistemului, s-au dovedit un esec, si pana la urma o scuza lamentabila pentru adoptarea unei linii materialiste si lipsite de demnitate, in relatiile cu China.

Initiative de genul Jocurilor Olimpice, care erau chipurile menite incurajarii democratiei in China, au fost folosite de regimul comunist pentru a propovadui intern faptul ca Occidentul sustine politica dusa de Beijing.

Realpolitik

Franta, Germania si Uniunea Europeana l-au felicitat toate pe Liu, declarand ca au facut presiuni pentru eliberarea sa din inchisoare, dar au evitat criticarea directa a regimului din China.

Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat ca valorile promovate de Liu stau "la baza Uniunii Europene".

Ministrul german de externe Guido Westerwelle a declarat ca decizia a fost "curajoasa" si Ministerul de Externe al Frantei a declarat ca a trimis "un mesaj puternic pentru toata lumea care lupta pasnic pentru promovarea si protectia drepturilor omului".

Presedintele Comitetului, Thorbjoern Jagland, a declarat pentru Reuters ca ignorarea situatiei drepturilor omului in China ar fi subminat autoritatea premiului. "Ar fi fost foarte daunator pentru Comitet daca s-ar fi putut spune ca nu indrazneste sa acorde premiul daca supara marea putere economica si politica".

Istorie patata de politica

Cu toate acestea Premiul Nobel pentru Pace are o istorie deja extrem de controversata, din doua motive.

Primul, este ca uneori Premiul Nobel a fost acordat unor persoane implicate in razboaie, conflicte, sau care in orice caz nu aveau contributii majore in procesul de pace. Exemplele in acest sens abunda, de la Barack Obama, pana la Henry Kissinger si Le Duc Tho.

Al doilea motiv este ca multi dintre cei care intr-adevar au depus eforturi si sacrificii pentru Pace, au fost omisi. Intre ei se afla nume celebre precum al lui Li Hongzhi, Vaclav Havel si Corzaon Aquino.

Sotia lui Liu, supusa presiunilor

"Acest premiu nu este numai pentru Xiaobo, ci pentru toata lumea care depune eforturi pentru drepturile omului si justitie in China", a declarat sotia lui Liu intr-un interviu telefonic.

"Xiaobo este nevinovat. Constitutia garanteaza libertatea de exprimare. Ei (autoritatile) au incalcat prima lege".

Cu toate acestea, Constitutia Chineza, care a fost schimbata de cel putin patru ori pana in prezent de catre Partid, stipuleaza ca statul chinez „se afla sub dictatura clasei muncitoare”.

Apartamentul sotiei lui Liu din Beijing a beneficiat de prezenta masiva a fortelor de securitate. Liu Xia a declarat ca politia din Beijing a condus-o la inchisoarea unde se afla sotul ei in Jinzhou, in nord-estul Chinei, intr-un efort aparent de a preveni eventuale contacte cu reporterii straini.

Sotia lui Liu a declarat prin telefon ca este foarte surprinsa de primirea premiului, deoarece "viata mi-a fost umpluta cu prea multe lucruri rele".