ACTA respinsă de raportorul U.E.

Raportorul Parlamentului European, David Martin, responsabil pentru ACTA, va recomanda ţărilor europene, la sfârşitul acestei luni, să respingă controversatul acord, informează Digital Journal.

„Beneficiile intenţionate ale acestui acord internaţional sunt cu mult depăşite de potenţialele ameninţări la adresa libertăţilor civile. Având în vedere caracterul vag al anumitor aspecte ale textului şi incertitudinea interpretării acestora, Parlamentul European nu poate garanta o protecţie adecvată drepturilor cetăţenilor în viitor, în temeiul ACTA. ” a afirmat David Martin în declaraţia sa.

ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) este clasificat drept un tratat comercial (deşi ca structura este mai mult un cadru legislativ) internaţional, ce doreşte să stabilească un cadru juridic unitar pentru a stopa comerţul cu bunuri contrafăcute şi a bunurilor protejate de drepturi de autor. S-ar aplica în multe domenii, de la medicamente generice până la piratarea de conţinut audio/video pe internet. În prezent, a fost semnată de 22 de ţări, incluzând majoritatea ţărilor membre ale Uniunii Europene, SUA, Canada şi Japonia, dar nu a fost ratificată în nici una dintre acestea.

Acordul a fost criticat de la început pentru lipsa de transparenţă al procesului de alcătuire şi parafare. Fiind etichetat drept un acord comercial, acest lucru a permis interzicerea accesului presei. Fragmente din textul scris au apărut de abia în 2008, fiind publicate de wikileaks. Au existat astfel voci care au considerat ACTA ca fiind încercarea ascunsă a marilor companii media de a prelua controlul asupra internetului prin cenzurare şi aplicare de pedepse aspre pentru fapte discutabile.

Raportorul original pentru ACTA, Kader Arif, şi-a dat demisia acum trei luni ca protest împotriva felului în care acordul a fost semnat.

„Condamn întregul proces ce a dus la semnarea acestui acord: nici o consultare a societăţii civile, lipsa de transparenţă de la începutul negocierilor, întârzieri repetate ale semnării textului fără nici o explicaţie, respingerea recomandărilor Parlamentului date în mai multe rezoluţii ale adunării noaste.” a comentat Kader Arif, citat de BBC.

Declaraţiile politicienilor pălesc în faţa protestelor de stradă, care au adunat mii de oameni din toate ţările semnatare, inclusiv România. Nemulţumirea şi opoziţia acestora a fost evidentă după ce legea a fost acceptată, pe furiş, la Tokyo, fără a fi discutată în Parlament sau în media, de către societatea civilă, cea mai afectată de măsurile prevăzute.

Dacă la întrunirea Parlamentului European, din vara acestui an, ACTA este respinsă, toate ţările din Uniunea Europeană nu vor mai fi obligate să o ratifice. Restul ţărilor semnatare ar mai avea destule voturi să o impună, fiind nevoie doar de acceptul a 6 ţări, însă este puţin probabil ca acestea să-şi asume această decizie care în mod clar nu este agreată de populaţie.