ACTA - controversat şi în Parlamentul European

Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA), un tratat controversat împotriva contrafacerii şi pirateriei online s-a confruntat cu o altă piedică joi, când David Martin, Raportorul ACTA pentru Parlamentul European, a cerut parlamentarilor să-l respingă.

După ce a fost semnat în secret în luna ianuarie la Tokyo, în februarie, Comisia Europeană, braţul executiv al UE, a înaintat ACTA celei mai înalte instanţe a Uniunii Europene - Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), avizul juridic al acesteia urmând să stabilească dacă acordul şi punerea sa în aplicare vor fi pe deplin compatibile cu libertatea de exprimare şi libertatea internetului.

Joi, la încheierea unei dezbateri publice organizate în Parlamentul European la Bruxelles, eurodeputatul britanic David Martin a declarat că "ACTA generează mai multe temeri decât speranţe".

"Beneficiile aduse de acest acord în cazul drepturilor asupra proprietăţii intelectuale sunt, de altfel, subminate de ameninţări potenţiale la adresa libertăţilor individuale şi a Internetului", a notat Martin, afirmând că recomandă Parlamentului European să respingă acordul atunci când va fi prezentat în sesiune plenară, în luna iunie.

Pentru a intra în vigoare, acordul trebuie aprobat de Parlamentul European şi parlamentele naţionale din cele 22 de ţări membre UE semnatare ale tratatului.

Comisia Europeană a cerut Parlamentului să se abţină de la votarea ACTA până când Curtea Europeană de Justiţie se va pronunţa cu privire la legalitatea acordului.

Ce este ACTA?

ACTA este un tratat internaţional care îşi propune să combată încălcările drepturilor de proprietate intelectuală la nivel internaţional. ACTA reglementează de asemenea unele libertăţi individuale şi reglementează dreptul de brevetare (cu consecinţe asupra seminţelor din agricultură, a medicamentelor generice) etc.

Desemnarea surprinzătoare a ACTA, care este de-facto un cadru legislativ, ca tratat comercial, a permis necogierea acestuia în spatele uşilor închise. Această lipsă de transparenţă a dat naştere la speculaţii şi a condus la adoptarea, de către Parlamentul European, a unei rezoluţii care a condamnat abordarea secretă a Comisiei şi Consiliului de Miniştri al UE.

Această rezoluţie a avut drept efect publicarea documentelor de negociere, în aprilie 2010.

Erodarea democraţiei şi drepturilor individuale

David Martin:"Ceea ce acest acord aduce în termeni de drepturi importante asupra proprietăţii intelectuale este, de altfel, slăbit de ameninţări potenţiale la adresa libertăţilor individuale şi a Internetului"

Atât conţinutul ACTA cât şi modul secret de semnare a acordului au fost percepute ca o erodare a democraţiei şi drepturilor individuale.

Criticii afirmă că ACTA lasă loc abuzurilor prin largheţea cu care defineşte termenii juridici, şi pune în pericol libertatea de exprimare şi dreptul la viaţă privată, prin cenzurarea internetului. Se crede că ACTA va modifica natura internetului prin punerea de presiuni legale asupra prestatorilor de servicii de internet pentru a-şi supraveghea serviciile.

În Polonia, iniţiativa semării ACTA de către guvernul Donald Tusk a declanşat proteste publice masive, care până la urmă au determinat suspendarea ratificării tratatului. Mii de demonstranţi au ieşit în stradă la sfârşitul lunii ianuarie. Mai multe situri poloneze de stat, inclusiv cel a primului-ministru, au fost atacate de hackeri.

Manifestaţii împotriva ACTA au mai fost semnalate în România şi Germania.

La sfârşitul lunii februarie a.c, Comisia pentru Petiţii a Parlamentului European a înmânat o petiţie împotriva ACTA, semnată de aproape 2,5 milioane de oameni din întreaga lume.

ACTA a fost deja semnat de către 22 de state membre ale UE, în secret, fără ca la semnare să existe vreo conferinţă de presă.

Acordul trebuie ratificat de ţările semnatare până în 2013.

Parlamentul European deţine acum, prin competenţele care îi sunt alcordate de către Tratatul de la Lisabona, viitorul ACTA în mâinile sale. În acest moment, Parlamentul European nu este în poziţia de a face recomandări cu privire la adoptarea sau modificarea ACTA, dar poate utiliza în mod corespunzător puterea pe care pentru a lua în considerare preocupările cetăţenilor europeni şi de a ajunge la o concluzie coerentă.