A venit vremea ca Spania să dizolve monarhia? (Spiegel)

Regele Juan Carlos a avut o înţelegere cu poporul sau: el va fi suveran iar spaniolii îl vor respecta. Dar acum, că a încălcat ultima parte din negociere, spaniolii de asemenea şi-o încalcă rapid pe a lor. A venit oare vremea să se dizolve monarhia spaniolă?, se întreabă publicaţia germană Der Spiegel.

Nu este clar dacă înţelegerea este încă valabilă, după toate scandalurile care au avut loc. Dar cu peste 30 de ani în urmă, a existat un acord tacit între spanioli şi regele lor: pe de o parte, Juan Carlos trebuia să întruchipeze unitatea unei naţiuni care se lupta să fie unită, iar pe de altă parte, trebuia să asigure că spaniolii nu se vor simţi ruşinaţi de familia lor regală.

Juan Carlos, cel puţin de faţadă, trebuia să aibă o căsnicie exemplară şi de preferat fără incidente cu Sofia, precum şi să asigure că fiul sau, prinţul moştenitor Felipe, rămâne departe de necazuri. În schimb, fiecare spaniol urma să stea în spatele regelui şi să-l apere împotriva tuturor criticilor.

A existat ceva profund spaniol în acest acord, potrivit Der Spiegel. El a fost la fel de mult o parte a ţării ca şi preferinţa spaniolilor pentru a mânca prânzul târziu sau incapacitatea lor de a fabrica maşini decente. Presa a aderat la el, politicienii la fel şi tot aşa au procedat sindicatele, reprezentanţii bisericii şi chiar şi cei care l-au considerat în secret pe Juan Carlos cel mai costisitor ''trândav'' din Spania. Nimeni nu l-a criticat pe rege. El a rămas deoparte, chiar dacă uneori a spus lucruri ridicole, consideră publicaţia germană. Germanii ar putea asemăna relaţia Spaniei cu Juan Carlos cu relaţia lor cu fostul cancelar Helmut Schmidt.

Totul a fost bine şi frumos până când o germană a intrat în viaţa regelui: Prinţesa Corinna zu Sayn-Wittgenstein-Sayn, născută Larsen, din Frankfurt şi fără strămoşi aristocraţi, dar care a fost căsătorită cu prinţul Casimir zu Sayn-Wittgenstein-Sayn şi şi-a păstrat numele după ce cuplul a divorţat.

Majoritatea spaniolilor au auzit despre Corinna pentru prima dată cu un an în urmă, când regele lor şi-a fracturat şoldul în Botswana. După ce le-a spus spaniolilor că gândul la şomajul în rândul tinerilor îi provoacă insomnie, Juan Carlos, preşedintele de onoare al braţului spaniol al World Wildlife Fund (WWF) la acea vreme, a decis să meargă la vânătoare de elefanţi. Spaniolii au fost revoltaţi. Ulterior, a făcut ceva foarte neobişnuit: a cerut scuze. Corinna a co-organizat excursia de vânătoare, alimentând în continuare zvonurile că este mai mult decât o bună prietenă.

Ceva s-a schimbat în Spania în acel moment. Dacă au existat critici la adresa familiei regale până atunci, ele au fost îndreptate spre gineri. Unul a obţinut un divorţ de fiica lui Juan Carlos, Elena, şi a avut după cât se pare o problemă legată de cocaină, în timp ce celălalt este implicat într-un scandal de corupţie.

Dar acum spaniolii vorbesc chiar despre monarhul lor. Au apărut cărţi critice la adresa monarhiei. O carte, de exemplu, abordează suferinţa stoică a reginei Sofia în faţa numeroaselor aventuri ale soţului ei. Dintr-o dată prinţul moştenitor a devenit mai popular decât tatăl său. Aproape jumătate dintre spanioli cred că Felipe ar trebui să preia tronul.

Se pune acum întrebarea dacă Juan Carlos nu a fost mult mai implicat în viaţa ginerelui său acuzat, Inaki Urdangarin, decât ar dori familia regală să creadă populaţia. În cele din urmă, instanţa a intrat în posesia unor e-mail-uri ale lui Urdangarin cu prietena regelui, Corinna. Apoi Corinna a înrăutăţit şi mai mult lucrurile, acordând trei interviuri majore, în care ea şi-a reafirmat prietenia faţă de rege şi a negat că ar avea vreo legătură cu neplăceri frauduloase. Din păcate, ea a menţionat şi că a îndeplinit misiuni 'sensibile şi confidenţiale' pentru guvernul spaniol, datorită bunelor ei conexiuni, un lucru care i-a speriat pe mulţi spanioli. Deşi guvernul a infirmat imediat declaraţia, şeful serviciilor de informaţii a fost chemat să depună mărturie în acest sens în faţa unei comisii parlamentare.

Potrivit Der Spiegel, se pare că Juan Carlos trece în prezent printr-o experienţă similară cu restul ţării sale: atât Spania cât şi monarhul ei se trezesc dintr-un vis, unul foarte frumos, la realitate. Nu cu mult timp în urmă, Spania era considerată un model european, cu economia sa dinamică, bucătăria sa modernă şi planurile neobişnuite din construcţii.

Juan Carlos a ştiut cu siguranţă că spaniolii nu sunt neapărat monarhişti, în parte pentru că predecesorul său, Carol al IV-a, i-a cedat practic ţara lui Napoleon, în 1808. Dar ei i-au fost recunoscători. După dictatura lui Franco, Juan Carlos a sprijinit calea democraţiei şi s-a opus cu curaj loviturii de stat militare din 1981 - cel puţin potrivit unor relatări oficiale.

Din acest motiv, niciun spaniol nu va critica discursurile seci de Crăciun ale regelui, călătoriile sale luxuoase la schi sau voiajele pe mare. Nici măcar suma de 34 milioane de euro pentru întreţinerea palatelor şi grădinilor regale. Pentru ei, el este un simbol al democraţiei, nu al coroanei.

Dar acum Spania şi regele său se confruntă cu o realitate inconfortabilă. Criza a arătat ţării locul unde, cu siguranţă, nu se află: printre ţările de top din Europa. Juan Carlos, de asemenea, a conştientizat brusc faptul că, deşi spaniolii sunt nişte supuşi răbdători şi recunoscători, ei nu sunt proşti.

Acest lucru explică de ce ar putea reapărea curând o idee care s-a conturat după safariul elefanţilor. A venit oare vremea să se dizolve monarhia spaniolă?, insistă în final Der Spiegel.