A treia rundă de sancţiuni UE împotriva Rusiei

Uniunea Europeană a impus marţi ce-a de-a treia rundă de sancţiuni împotriva Rusiei. UE a anunţat îngheţarea activelor şi interdicţii de călătorie pentru 15 oficiali ruşi şi ucraineni de rang înalt, ca urmare a acţiunilor Moscovei în Ucraina, însă măsurile au fost văzute ca fiind mai puţin agresive decât sancţiunile impuse luni de Statele Unite, care la rândul lor au fost considerate „firave” de către analişti.

Printre cei ale căror nume au fost anunţate de Uniunea Europeană este generalul Valeri Vasilevich Gerasimov, şeful Statului Major General al Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse, care a fost găsit „responsabil pentru concentrarea masivă a trupelor ruse de-a lungul frontierei cu Ucraina şi refuzul de detensionare a situaţiei”, potrivit deciziei UE publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Alt oficial rus senior vizat este Dimitri Nokolayevich Kozak, prim-ministru adjunct al Rusiei, care a fost responsabil de „supravegherea integrării Republicii Autonome Crimeea în Federaţia Rusă”.

Şase dintre cei 15 oficiali au fost sancţionaţi pentru rolurile pe care le-au jucat în evenimentele politice recente din Crimeea. În fruntea listei este reprezentantul preşedintelui rus în Crimeea, Oleg Yevgenyvich Belaventsev, pus pe lista neagră pentru că a fost „responsabil cu implementarea prerogativelor constituţionale ale şefului de stat rus pe teritoriul anexat al Republicii Autonome Crimeea”.

Locotenentul-general Igor Dmitrievich Sergun, conducătorul GRU (Directoratul rusesc de spionaj) a fost acuzat că este responsabil pentru activitatea ofiţerilor GRU în estul Ucrainei.

Printre cei sancţionaţi s-au aflat şi ucrainieni care au condus campaniile pro-ruse în estul Ucrainei. De exemplu, German Prokopiv, un lider activ al „Gărzii din Lugansk”, a fost sancţionat pentru participarea la „acapararea unei clădiri aparţinând biroului regional al Serviciului Secret din Lugansk şi înregistrarea unui mesaj video adresat preşedintelui Putin şi Rusiei din clădirea ocupată”.

Andriy Purgin şi Denys Pushylin au fost trecuţi pe lista neagră pentru activităţile lor din „Republica Doneţk”, un grup separatist din Doneţk, iar Tsyplakov Sergey Gennadevich pentru că era membru activ al Miliţiei Poporului în Donbas.

Moscova a denunţat imediat noile măsuri ale UE, afirmând că europenii pur si simplu urmează linia SUA şi ar trebui să le fie ruşine. Un politician rus, citat de Reuters, a declarat că Moscova lucrează la măsuri pentru a contraataca noile sancţiuni. În timp ce pieţele de capital din Rusia şi-au revenit după anunţarea sancţiunilor UE, care au fost mai puţin severe decât se aştepta, există totuşi semne evidente că escaladarea crizei din Ucraina are un efect devastator asupra unor părţi-cheie ale economiei ruse.

Între timp UE a alocat Ucrainei un pachet adiţional de 356 de milioane de euro.

Un sondaj Ipsos, efectuat pe 29 aprilie arată că deşi 55% din populaţia a 11 ţări membre ale UE este de părere că liderii lor ar trebui să facă tot posibilul pentru a susţine stabilitatea Ucrainei, însă acţiunile specifice şi mai ales intervenţia militară este mai puţin susţinută, doar 25% din cei chestionaţii manifestându-şi o dorinţă în acest sens.

UE a ezitat să aplice sancţiuni economice aspre Rusiei datorită legăturilor economice strânse ale unor ţări mari, precum Germania, cu economia rusă. Acest fapt este cel mai evident în sectorul energetic care ar putea fi pus în pericol dacă sunt aplicate sancţiuni drastice.

Gazprom a transmis de asemenea că sancţiunile suplimentare ar putea perturba vânzărilor de gaze naturale către Europa şi i-ar putea afecta afacerile, în timp ce un ministru rus a precizat că restricţiile SUA privind exporturile de înaltă tehnologie în Rusia ar fi o lovitură pentru companiile ruseşti din acest sector.

Paolo Scaroni, şeful companiei italiene de gaze şi petrol Eni, care tranzacţionează gaze provenite din Rusia, de la Gazprom, a declarat recent pentru New York Times că „acesta este de departe cel mai dur moment pentru securitatea energetică europeană”.

„UE nu poate avea prăjitura şi să o mănânce în acelaşi timp. Eu le spun pur si simplu că nu se poate să continui să strigi şi să nu ai coerenţă între ceea ce spui şi ceea ce faci”, a afirmat acesta.

Decizia UE ridică la 48 numărul de persoane sancţionate de către comunitatea europeană în legătură cu acţiunile Kremlinului în Ucraina.