60% din cazurile de cancer hepatic pot fi prevenite. Iată cum

Rata cazurilor de cancer la ficat creşte rapid. Pe măsură ce lanţurile de fast-food, băuturile răcoritoare în cantitate mare, stilul de viaţă sedentar şi infecţiile cronice au devenit mai răspândite în ultimii 50 de ani, cancerul la ficat este din ce în ce mai mult asociat cu alegerile pe care le facem în fiecare zi.

Partea bună este că până la 60% din cazuri ar putea fi prevenite prin abordarea riscurilor cheie.

Factorii care determină cancerul la ficat

Aproximativ 870.000 de persoane din întreaga lume trăiesc cu cancer la ficat, iar acest număr ar putea să se dubleze până în 2050.
„Alcoolul este considerat cel mai mare factor de risc pentru cancerul la ficat”, a declarat Alexandra Olsen, responsabilă de comunicare la Oficiul Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pentru The Epoch Times.

Alcoolul nu numai că poate iniţia dezvoltarea celulelor canceroase, dar poate şi accelera creşterea tumorii. Acest lucru se datorează faptului că alcoolul şi produsul său secundar, acetaldehida, dăunează ficatului în mai multe moduri. Această combinaţie creează stres oxidativ, un fel de rugină internă, care dăunează ADN-ului şi îngreunează repararea celulelor, contribuind astfel la dezvoltarea cancerului. Leziunile repetate cauzate de alcool duc la cicatrici sau ciroză, acesta fiind locul în care încep majoritatea cazurilor de cancer la ficat legate de alcool.

Alcoolul face organismul mai vulnerabil la alte substanţe cancerigene, cum ar fi tutunul. De asemenea, perturbă metabolismul monocarbonic, un sistem care ajută la controlul activării sau dezactivării genelor. Când acest proces nu funcţionează corect, genele protectoare pot fi dezactivate, în timp ce cele dăunătoare devin active.

Însă cancerul hepatic poate avea mai multe cauze, nu numai alcoolul. Ce mâncăm este, de asemenea, important.

Dieta poate proteja ficatul sau poate contribui la acumularea de grăsime şi la apariţia bolilor.

Excesul de grăsime din jurul abdomenului poate pune presiune pe ficat, în timp ce un microbiom intestinal dezechilibrat poate agrava stresul. Dietele bogate în fructoză, de exemplu, pot modifica microbiomul intestinal în moduri nesănătoase, perturbând echilibrul dintre două grupuri bacteriene majore, Firmicutes şi Bacteroidetes, o schimbare asociată cu sindromul metabolic. În timp, această patologie poate creşte riscul de boală hepatică grasă şi chiar de cancer la ficat.

Acest lucru se aplică numai surselor industriale de fructoză, cum ar fi siropul de porumb cu conţinut ridicat de fructoză din băuturile răcoritoare şi alimentele procesate, nu şi fructelor. Forma procesată a fructozei este strâns legată de cicatrizarea sau fibroza hepatică, deoarece este procesată de ficat şi epuizează rezerva de energie a ficatului, îngreunând funcţionarea corectă a celulelor hepatice.

Un alt factor care contribuie la apariţia cancerului hepatic este infecţia virală cronică cu hepatita B sau C. Când aceste virusuri infectează ficatul, ele perturbă controlul normal al creşterii celulare pentru a-şi asigura propria supravieţuire. În acelaşi timp, încercarea sistemului imunitar de a combate infecţia adaugă şi mai mult stres şi daune. Împreună, virusurile şi răspunsul organismului la acestea creează condiţii în care cancerul hepatic poate să se instaleze.

Prevenirea – mai bună decât tratamentul

Prevenirea este importantă deoarece cancerul hepatic nu apare dintr-o dată. De obicei, se dezvoltă lent, începând cu probleme hepatice pe termen lung, apoi trecând la cicatrizare şi ciroză şi, în final, la cancer. Acest proces îndelungat oferă medicilor şi pacienţilor numeroase oportunităţi de a interveni cu tratamente medicale şi modificări ale stilului de viaţă pentru a opri boala înainte ca aceasta să se dezvolte prea mult.

Reducerea consumului de alcool

Politicile de sănătate publică pot contribui la modelarea alegerilor legate de stilul de viaţă, potrivit lui Murray.

La nivel individual însă, sprijinul şi discuţiile deschise sunt importante. Persoanele care doresc să reducă consumul de alcool au adesea nevoie de un spaţiu în care să poată discuta fără a fi judecate despre consumul lor de alcool şi riscurile asociate acestuia.

Primul pas este recunoaşterea faptului că alcoolul a devenit o problemă. De acolo, poate fi util să se stabilească obiective sigure şi realiste, cum ar fi consumul mai rar de alcool, evitarea anumitor factori declanşatori sau înlocuirea consumului de alcool cu activităţi mai sănătoase, a spus Murray.

„Chiar şi schimbările mici, cum ar fi alegerea opţiunilor fără alcool sau evitarea consumului de alcool în runde, pot face o diferenţă reală”, a spus Murray.

Olsen a sugerat, de asemenea, câteva strategii practice pentru oricine încearcă să reducă consumul de alcool:

- Cunoaşteţi-vă limitele: urmăriţi cât beţi într-o săptămână, stabiliţi limite şi verificaţi-le regulat.

- Stabiliţi-vă obiective personale. Decideţi din timp câte băuturi veţi consuma şi respectaţi-vă decizia. Dacă beţi zilnic, stabiliţi zile sau săptămâni fără alcool.

- Mănâncă şi hidratează-te. Bea apă şi mănâncă înainte sau în timp ce bei – acest lucru poate reduce atât setea, cât şi absorbţia alcoolului.

Dieta şi nutrienţii importanţi

O dietă sănătoasă este esenţială pentru a reduce grăsimea din ficat şi a-l proteja de leziunile metabolice. S-a demonstrat că dieta mediteraneană – bogată în fructe, legume, cereale integrale şi grăsimi sănătoase – îmbunătăţeşte sănătatea ficatului şi metabolismul, în principal datorită conţinutului ridicat de antioxidanţi.

Dietele cu conţinut redus de carbohidraţi pot fi, de asemenea, utile, îmbunătăţind vulnerabilitatea la insulină, deoarece excesul de carbohidraţi, în special cei din alimentele cu conţinut ridicat de fructoză şi băuturile zaharoase, poate fi transformat rapid în grăsime în ficat.

Tipul de grăsimi pe care le consumaţi este, de asemenea, important. Grăsimile omega-3, prezente în peştele gras, cum ar fi somonul şi sardinele, precum şi în seminţele de in, seminţele de chia şi nucile, sunt benefice pentru funcţia hepatică, reducând inflamaţia şi cicatricile şi ajutând ficatul să ardă grăsimile în loc să le stocheze.
Unele suplimente pot fi, de asemenea, utile:

- Vitamina E. Aproximativ 800 UI pe zi pot reduce acumularea de grăsime în ficat.

- Silimarina. Extrasă din seminţele de armurariu, silimarina s-a dovedit a reduce enzimele hepatice şi grăsimile din sânge, susţinând sănătatea generală a ficatului.

- Curcumina. Un compus din turmeric, curcumina susţine ficatul prin reducerea producţiei de grăsimi în ficat, stimulând descompunerea grăsimilor şi îmbunătăţind sensibilitatea la insulină. Curcumina are, de asemenea, efecte antioxidante şi antiinflamatorii.

În ceea ce priveşte infecţiile hepatice, hepatita C poate fi acum vindecată în doar opt până la 12 săptămâni cu medicamente antivirale moderne, sigure şi foarte eficiente. Hepatita B nu poate fi încă vindecată, dar există medicamente eficiente care reduc cantitatea de virus din organism şi riscul de leziuni pe termen lung.

„Prevenirea nu este o singură acţiune, ci o combinaţie de alegeri care vă protejează ficatul în fiecare zi”, a afirmat Olsen.