Un bărbat din China a trăit mai mult de 170 de zile după un transplant de ficat de porc, transmit medicii
Medicii din China afirmă că au transplantat ficatul unui porc modificat genetic unui bărbat în vârstă de 71 de ani, care a trăit 171 de zile după operaţie, dintre care 38 cu organul de porc implantat – o premieră publicată într-o revistă ştiinţifică cu referenţi, scrie CNN.
În ciuda moratoriului occidental impus operaţiilor de xenotransplant - utilizarea organelor animale la oameni, cercetătorii au înregistrat succese iniţiale în transplantarea rinichilor şi inimilor de porc modificate genetic la oameni.
Xenotransplanturile sunt privite cu suspiciune de comunitatea internaţională din cauza problemelor tehnice - legate de sistemul imunitar uman care poate induce efecte pe termen lung în urma transplanturilor de organe animale - dar şi din considerente etice şi chiar religioase. Xenotransplanturile şterg linia de demarcaţie dintre persoanele fizice - oameni - şi animale, şi pun probleme de definiţie juridică a calităţii de om.
Cu toate acestea, cerinţa uriaşă de organe de transplant face ca ţări cu regimuri autoritare precum China să continue programele de cercetare în domeniul xenotransplanturilor - atrăgând o mulţime de oameni de ştiinţă occidentali care nu pot efectua cercetări în ţările lor.
În cazul de faţă, ficatul de porc a fost transplantat la persoane în stare de moarte cerebrală. Dar experţii în domeniul xenotransplantului au avut unele rezerve cu privire la faptul că ficatul ar fi un candidat potrivit pentru o astfel de procedură.
„Toată lumea spune mereu: «Oh, ficatul este prea complicat de transplantat, în comparaţie cu inima sau rinichii», dar după acest lucru, în viitor, cred că oamenii vor gândi altfel. Cred că ficatul este bun dacă putem obţine suficiente gene umane în porc”, a spus dr. Beicheng Sun, preşedintele Primului Spital Afiliat al Universităţii Medicale Anhui şi coautor al noului studiu.
Spre deosebire de inimă şi rinichi, care au funcţii mai restrânse, ficatul este mai complicat de înlocuit cu un organ de porc, deoarece este mare şi are o dublă alimentare cu sânge şi multiple funcţii. Ficatul filtrează sângele, elimină toxinele şi deşeurile, procesează nutrienţii, detoxifică substanţele nocive precum alcoolul şi drogurile, produce bilă pentru a ajuta la digestie, produce proteine care ajută la coagularea sângelui şi joacă un rol important în reglarea zahărului din sânge.
Anul trecut, medicii de la Penn Medicine au realizat prima perfuzie hepatică externă cunoscută la nivel mondial, utilizând un organ de porc modificat genetic. Sângele unui pacient în moarte cerebrală a circulat printr-un ficat de porc în afara corpului persoanei. În acest caz, ficatul de porc nu a prezentat semne de inflamaţie în cele 72 de ore în care a fost testat, iar starea pacientului a rămas stabilă.
Un ficat de porc transplantat unui pacient în moarte cerebrală în China în martie 2024 a fost îndepărtat la cererea familiei sale la 10 zile după operaţie. Nu au existat semne de respingere imunitară sau acumulare de inflamaţie.
Experţii spun că noul studiu, publicat joi în Journal of Hepatology, sugerează că transplantul de ficat de la porc la om este promiţător ca punte pentru a ajuta o persoană cu o afecţiune hepatică gravă să trăiască suficient de mult pentru ca ficatul propriu să se refacă sau pentru ca un ficat uman de la un donator să devină disponibil.
„În viitor, poate că partea stângă va avea o şansă reală de regenerare şi, în acest caz, am îndepărta grefa, iar asta ar fi suficient pentru a susţine viaţa, sau cel puţin ştim că putem aştepta una sau două luni pentru o grefă de la un om care i-ar putea salva viaţa. Cred că aceasta este o descoperire foarte importantă”, a spus Sun.
Cu peste 100.000 de persoane pe listele de aşteptare pentru transplanturi de organe numai în SUA şi peste 9.000 care aşteaptă un transplant de ficat, cererea de organe umane depăşeşte cu mult oferta. Ficatul este al doilea organ cel mai solicitat după rinichi, potrivit Administraţiei Resurselor şi Serviciilor de Sănătate din SUA. Oamenii de ştiinţă explorează alternative de zeci de ani, inclusiv utilizarea organelor de porc, datorită similitudinii lor cu organele umane.
Citiți și Patru inimi primite în zece zile. Industria jafului de organe al Chinei comuniste merge înainte
În cazul descris în noul articol, medicii de la Primul Spital Afiliat al Universităţii Medicale Anhul din China au transplantat un ficat de la un porc în vârstă de 11 luni unui bărbat de 71 de ani în mai 2024. Porcul, o clonă, a suferit 10 modificări genetice pentru a reduce posibilitatea de infecţie sau respingere a organului. Medicii i-au administrat bărbatului şi medicamente pentru a-i suprima sistemul imunitar, astfel încât organismul său să nu respingă organul străin.
Bărbatul fusese iniţial internat în spital pentru ciroză hepatică asociată cu hepatita B, o afecţiune în care ţesutul cicatricial înlocuieşte ţesutul sănătos, afectând funcţia ficatului şi ducând uneori la insuficienţă hepatică. El avea, de asemenea, o tumoare mare în lobul drept al ficatului, dar eforturile de a micşora tumoarea cu o concentraţie mare de chimioterapie ţintită către alimentarea sa cu sânge nu au avut succes.
În unele cazuri ca acesta, chirurgii pot îndepărta chirurgical o parte din ficat, dar cercetătorii din spatele noului studiu au spus că ceea ce a rămas din ficatul bărbatului ar fi fost probabil prea mic pentru a-i satisface nevoile metabolice.
După aproape trei săptămâni de spitalizare, bărbatul a dezvoltat dureri abdominale severe, iar testele au arătat că tumora era în pericol de rupere. Medicii au testat membrii familiei pentru a vedea dacă pot dona ţesut hepatic, dar nimeni nu era compatibil, astfel încât un ficat de porc modificat genetic a fost considerat singura opţiune rămasă care putea salva viaţa bărbatului. El şi fiica sa au discutat experimentul cu medicii şi au fost de acord să continue.
„Trebuie să avem un mare respect pentru acest pacient şi familia sa”, a spus Sun. „Pacientul aduce o contribuţie specială în domeniul acestei ştiinţe şi trebuie să fim recunoscători tuturor acestor pacienţi care au adus o contribuţie atât de mare în acest domeniu.”
Medicii au îndepărtat tumora şi au transplantat ficatul de porc modificat genetic pe ceea ce mai rămăsese din ficatul bărbatului.
Transplantul părea să fi avut succes. Imediat, ficatul de porc s-a înroşit, iar bila – care ajută la eliminarea deşeurilor şi la absorbţia grăsimilor – a început să se scurgă din canalul biliar extern, secreţia crescând progresiv în timp. În prima zi, s-a înregistrat o creştere semnificativă a altor indicatori ai funcţiei hepatice şi nu au existat semne iniţiale de inflamaţie sau respingere.
Cercetătorii afirmă că nu au existat semne de respingere acută în organismul bărbatului la 10 zile după operaţie. Mai mult, ceea ce a rămas din partea stângă a ficatului bărbatului părea să funcţioneze mai bine decât înainte de operaţie. O ecografie a arătat că fluxul sanguin din vena portă, artera hepatică şi vena hepatică din ficatul de porc transplantat funcţiona normal.
Citiți și "Era în viaţă": Un chirurg chinez povesteşte cum au fost extrase organe într-o dubă
Dar, la 25 de zile, inima pacientului a început să dea semne progresive de stres. Testele efectuate în zilele 28 şi 33 au arătat modificări inflamatorii legate de transplant, iar medicii au înlocuit unele dintre medicamentele care slăbesc sistemul imunitar. Dar au existat şi alte semne că transplantul nu funcţiona la fel de bine ca la început, sugerând că bărbatul dezvoltase o afecţiune numită microangiopatie trombotică asociată xenotransplantului, în care cheaguri de sânge microscopice afectează vasele de sânge mici şi organele.
În ziua 37, tensiunea arterială a bărbatului a scăzut brusc, ritmul cardiac a crescut, iar el şi-a pierdut şi recăpătat cunoştinţa. În acel moment, ficatul său propriu era considerat capabil să funcţioneze suficient pentru a menţine organismul în viaţă, astfel că medicii au îndepărtat organul de porc în ziua 38. Ficatul bărbatului a continuat să funcţioneze bine după aceea.
În ziua 135, bărbatul a dezvoltat hemoragie gastrointestinală superioară şi a murit din cauza acestei hemoragii la 171 de zile după procedura de transplant.
Autorii studiului spun că cercetarea le-a oferit informaţii esenţiale despre provocările şi fezabilitatea unui astfel de transplant. Aceasta a arătat că transplantul de ficat de la porc la om „poate oferi un suport hepatic eficient, păstrând în acelaşi timp o parte din ficatul nativ, confirmând fezabilitatea sa clinică ca strategie de tranziţie”, au scris ei.
Dr. Heiner Wedemeyer, profesor şi preşedinte al Departamentului de Gastroenterologie, Hepatologie, Boli Infecţioase şi Endocrinologie la Şcoala Medicală din Hanovra, Germania, care a co-autorizat un editorial publicat joi împreună cu studiul, a scris că experimentul a arătat „un motiv de optimism prudent”, precum şi „o reamintire a cât de mult mai are de parcurs acest domeniu”.
„Este cu adevărat revoluţionar”, a declarat Wedemeyer pentru CNN. „Pentru mine, ca hepatolog specializat în transplanturi, acest lucru deschide perspective şi idei complet noi.”
Wedemeyer a spus că miercuri dimineaţă a consultat o pacientă care suferea de insuficienţă hepatică acută şi care nu era eligibilă pentru un transplant cu un organ uman din cauza unor probleme legate de cancer.
„Dacă aş fi avut, în acest stadiu, la dispoziţie un ficat de porc pentru a-i face un transplant temporar – deoarece ar fi avut nevoie de trei, patru, cinci, şase, şapte săptămâni pentru a se recupera cu propriul ficat – aş fi făcut acest lucru”, a spus el. „Un ficat de porc ne oferă oportunităţi complet noi, iar acest lucru poate fi cu adevărat promiţător pentru pacienţii noştri.”
