4 milioane de români, în risc de sărăcie. "O familie cu doi copii are nevoie de 2.000 de euro pe lună pentru un trai decent"

Rata inflaţiei a scăzut la 4,9%, însă, analizând produsele cuprinse în această rată a inflaţiei, observăm că detergenţii au crescut cu peste 21%, iar preţurile la produsele de igienă personală au crescut cu 16%. Mai sunt şi alimente care au preţuri mult crescute. Cum se explică acest "paradox" a explicat, la postul B1 TV, analistul economic Adrian Negrescu.

"Şi medicamentele s-au scumpit cu 23%. Se întâmplă acest lucru pentru că, într-adevăr, preţurile nu scad în România. Asistăm în continuare la o creştere generalizată a preţurilor, deşi rata inflaţiei este de 4,9%. Noi vom vorbi de dezinflaţie atunci când vom avea scăderi de preţuri, dar nu suntem în această situaţie. Dimpotrivă, de la o lună la alta, banii pe care îi câştigăm valorează mai puţin. Este probabil ca Eurostat să anunţe zilele următoare că vom avea pentru a şasea lună la rând cele mai ample creşteri de preţuri din Uniunea Europeană în luna iunie. Iar în iulie, lucrurile ar putea arăta total diferit. Dacă în acest moment vedem inflaţia la 4,9% în scădere faţă de 5,1% în luna mai, şi asta este o veste bună dintr-o anumită perspectivă, în luna iulie preţurile ar putea reveni pe creştere", a declarat Adrian Negrescu.

Potrivit expertului, inflaţia ar putea reveni pe creştere din cauza a doua efecte importante.

"Avem creşterea preţurilor la carburanţi. Avem 7,5 lei litrul de carburant în momentul de faţă, ca urmare a creşterii accizelor, care influenţează, bineînţeles, toate preţurile din economie. Pe de altă parte, avem efectele creşterii salariului minim pe economie. Toate acestea, puse cap la cap, ar putea duce inflaţia din nou peste 5%, începând cu luna iulie. Din această perspectivă, puterea noastră de cumpărare va continua să fie foarte redusă, iar problemele companiilor româneşti vor continua, pentru ca această inflaţie erodează puternic competitivitatea mediului de afaceri românesc", a adăugat Adrian Negrescu.

O familie cu doi copii are nevoie de 10.000 de lei net pentru un trai decent

Jurnalistă: Cel mai probabil vom vedea din nou acele anunţuri făcute de guvernanţi referitoare la faptul că a scăzut această rată a inflaţiei şi, cu toate acestea, românii merg la supermarket, la piaţă şi nu resimt această scădere. Ce ar trebui să facă?

Adrian Negrescu: Da, pentru că preţurile continuă să crească. Noi nu asistăm la ieftiniri. Da, avem o ieftinire la făină, la câteva produse alimentare de bază, dar acestea sunt insuficiente raportat la creşterile generale.

Jurnalistă: Atunci, cum se explică scăderea acestei rate a inflaţiei, dacă totuşi vedem preţuri foarte mari?

Adrian Negrescu: Avem nişte produse care nu se mai scumpesc atât de mult cât s-au scumpit anul trecut. Din această perspectivă trebuie privită rata inflaţiei. Nu se mai scumpesc cu o rată atât de mare cât s-au scumpit în 2023. Anul trecut am avut o inflaţie foarte, foarte mare. Acum este mai mică. Şi din această perspectivă, statistic vorbind, inflaţia arată mai bine. Dar, în realitate, puterea de cumpărare continuă să scadă. Am văzut o statistică foarte interesantă zilele trecute.

O familie cu doi copii în România, pentru un trai decent, are nevoie de aproximativ 2000 de euro pe lună, adică undeva la 10.000 de lei net. Şi ce înseamnă trai decent? Înseamnă că nu îşi permite să meargă în vacanţă, nu îşi permite să meargă la spectacole, nu îşi permite să îşi cumpere haine şi încălţăminte de la o lună la alta. Traiul decent înseamnă să-şi asigure mâncarea, să-şi plătească facturile şi să supravieţuiască, practic, de la o lună la alta.

Şi mai am o statistică foarte interesantă, anunţată chiar de Institutul Naţional de Statistică acum câteva zile. Sunt 4 milioane de români în momentul de faţă care sunt în risc de sărăcie. Iar nivelul lor de sărăcie se agravează pe măsură ce aceste preţuri continuă să crească. Suntem ţara cu cea mai mare inflaţie şi cele mai ample creşteri de preţuri din Uniunea Europeană.

Jurnalistă: O ultimă întrebare. Cum ne aşteptăm să arate preţurile în toamnă, de exemplu?

Adrian Negrescu: Mi-e teamă că inflaţia va rămâne în jur de 5%, pentru că, să nu uităm, de la 1 septembrie avem şi efectul recalculării pensiilor, care va aduce mai mulţi bani în piaţă şi asta înseamnă, din păcate, creşteri de preţuri. Avem creşterile de tarife la energie şi gaze pe care le vedem deja, inclusiv din luna iunie. Mă uitam la preţul gazelor - o creştere de 9%, şi e probabil ca şi curentul electric să se scumpească pentru că vor creşte tarifele de distribuţie. Din această perspectivă, s-ar putea să plătim mai mult.

Toate aceste creşteri de preţuri le vom vedea în preţurile produselor şi serviciilor pe care le cumpărăm, pentru că companiile vor transfera, bineînţeles, toate aceste costuri mai mari cu energia, gazele şi carburanţii în preţurile produselor şi serviciilor pe care le comercializează. Altfel spus, aşa cum ne spunea şi Banca Naţională, nu vedem o inflaţie la nivelul celei de afară, de 2-3%, ci vedem o inflaţie la 4,9% spre finalul anului, ceea ce va însemna că, în continuare, o vom duce greu din punct de vedere al preţurilor. Vizita la hipermarket va continua să fie ca o vizită la muzeu, să admirăm produsele, iar mulţi dintre români să nu şi le permită.