37 incendii la monumente istorice şi 110 furturi de patrimoniu în ultimul an

Statistica neagră a fost prezentată chiar de reprezentanţii Ministerului Culturii, în cadrul unei conferinţe de presă. Potrivit acestora, numai în ultimul an, au fost semnalate 110 furturi de bunuri de patrimoniu mobil şi 37 de incendii la monumente istorice, unele dintre acestea fiind suspecte, transmite romanialibera.ro

Cât priveşte obiectele de patrimoniu furate, secretarul de stat Sergiu Nistor a declarat că cifrele prezentate reprezintă doar furturile din patrimoniul mobil. "Nu discutăm de braconajul arheologic, de furturile de obiecte arheologice”, a subliniat secretarul de stat care a vorbit şi despre scoaterile de obiecte de patrimoniu peste graniţă, notând că zece tablouri au fost scoase anul trecut din România în Serbia.

Prezent la eveniment, ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Puiu Haşotti, a afirmat că în ceea ce priveşte cele 37 de incendii la monumente istorice, constatate de Ministerul Culturii, unele din acestea sunt "cu ceva bănuieli".

Iniţiativele legislative ale Ministerului Culturii pornesc de la o realitate existentă

Haşotti a prezentat iniţiativele legislative în domeniul culturii, pe care ministerul le pregăteşte în prezent, subliniind că actualele iniţiative legislative vizează, în special, patrimoniul cultural naţional şi pornesc de la realitatea existentă în prezent în România.

Printre iniţiativele legislative care au ca scop protejarea monumentelor istorice se numără şi constituirea unui colectiv de control, compus din 41 de specialişti, împuterniciţi să constate contravenţii şi să aplice sancţiuni. Ordinul dat de Puiu Haşotti este în concordanţă cu Legea 422 din 2001 privind protejarea monumentelor istorice, dar şi cu realitatea care arată că există o slabă capacitate de monitorizare de către Ministerul Culturii şi de serviciile sale descentralizate a modului de respectare a legii.

"Ordinul este deja semnat. Este în vigoare. Există 41 de specialişti, câte unul în fiecare judeţ, grupaţi câte trei – patru, care au atribuţiuni mai clare de control în zona lor. Ei pot să aplice sancţiuni şi să constate anumite contravenţii care se fac în legătură cu descărcări de sarcină arheologică, cu restaurări de monumente, diferite avize", a declarat ministrul Culturii, Puiu Haşotti.

De asemenea, potrivit lui Puiu Haşotti, Ministerul Culturii propune şi alte câteva modificări la Legea nr. 422/ 2001, privind protejarea monumentelor istorice, la legea nr. 182/2000, privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, la Ordonanţa Guvernului 42/2000, privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, dar şi la Hotărârea Guvernului nr. 593/2011, privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Patrimoniului. Toate aceste iniţiative au fost transmise pe circuitul de avizare.

Sergiu Nistor: Nu discutăm de braconajul arheologic, de furturile de obiecte arheologice

În plus, potrivit lui Sergiu Nistor, iniţiativele legislative vor fi disponibile şi vor putea fi accesate pe site-ul Ministerului Culturii, pentru consultare publică, o perioadă de 30 de zile.

"Tot ceea ce s-a întâmplat în ultima vreme pe spectrul patrimoniului mobil, al arheologiei şi al monumentelor istorice ne-a stat ca bază de lucru atunci când am făcut aceste propuneri", a menţionat Sergiu Nistor, care a dat ca exemplu Moara lui Assan din Bucureşti, aflată pe lista monumentelor istorice din 2004, care a fost cuprinsă de flăcări de două ori, în mai 2008 şi în iunie 2012.

"Noi am constatat că, de fapt, în astfel de situaţii, proprietarul încurajează ruinarea edificiului pentru valoarea terenului de dedesubt. Am constatat că este foarte dificil a proba acest lucru ca o faptă, pentru că bănuim că cel care dă foc nu este cel care este proprietarul. Şi plecăm de la ceea ce există pe patrimoniu natural în ţările din jurul Mediteranei, unde nu ai voie să construieşti o casă pe terenul pe care a ars o pădure. De ce? Pentru că nici acolo nu-i prind pe cei care dau foc la păduri şi se dau foc la păduri pentru ca să se obţină teren construibil", a subliniat secretarul de stat Sergiu Nistor.

Modificările aduse Legii 422/ 2001 privind protejarea monumentelor istorice, ar putea constitui soluţia la aceste probleme. Ministerul Culturii urmăreşte să poată impune refacerea monumentelor istorice distruse sau mutilate de acţiunea sau inacţiunea proprietarului sau a administratorului.

Proiectul de modificare a Legii 422/ 2001, privind protejarea monumentelor istorice, prevede că regimul juridic de monument istoric poate fi menţinut pe o perioadă de până la 30 de ani de la data dispariţiei fizice ori a degradării majore a monumentului istoric, dacă aceasta s-a produs din culpa proprietarului sau a administratorului imobilului, iar Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional poate respinge cererea de declasare şi să refuze avizarea oricărei alte construcţii pe terenul clasat până la realizarea reconstruirii clădirii monument istoric.