148 de ani de la Unirea Principatelor Romane
Marea Unire din 1918 a fost si ramane pagina cea mai sublima a istoriei romanesti. Maretia ei sta in faptul ca desavarsirea unitatii nationale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorica a intregii natiuni romane, realizata intr-un elan tasnit cu putere din strafundurile constiintei unitatii neamului, un elan controlat de fruntasii politici, pentru a-l calauzi cu inteligenta politica remarcabila spre telul dorit. [...]
Marea Unire nu a fost rezultatul participarii Romaniei la razboi. Nici partizani Antantei, nici cei ai Puterilor Centrale nu au avut in vedere revolutia din Rusia si destramarea monarhiei austro-ungare. Rationamentul lor s-a inscris formulei traditionale a raportului de putere interstate: victoria Antantei ne va da Bucovina, Transilvania si Banatul, victoria Puterilor Centrale ne va da Basarabia; o biruinta o excludea pe cealalta, astfel ca nimeni nu vedea cum ar fi cu putinta ca toate aceste provincii sa intre aproape simultan in frontierele Vechiului Regat. [...]
Nu o victorie militara a stat la temelia Romaniei Mari, ci actul de vointa al natiunii romane de a-si da armatura teritorial-institutionala care este statul national.[...]
Romania in 1918
Oct.-nov.1917 Comunistii rusi ajung la putere.
Ian. 27 Se incheie la Brest-Litovsk Tratatul de pace dintre Austro-Ungaria si Ucraina.
Febr.18 Se incheie la Brest-Litovsk Tratatul de pace dintre Rusia Sovietica si Germania.
Mart.5 Se semneaza la Buftea (in apropiere de Bucuresti) Tratatul preliminar de pace intre Romania si Puterile Centrale, pe baza caruia incep la Bucuresti, la 9 mart., tratativele in vederea incheierii pacii.
Apr.24 Tratatul de pace de la Bucuresti, dintre Romania, pe de o parte, si Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de alta parte. Romania era nevoita sa cedeze Dobrogea, sa accepte rectificari de frontiera in Carpati si sa incheie conventii economice dezavantajoase pentru ea.
UNIREA BASARABIEI CU REGATUL ROMAN
Mart.27 Sfatul Tarii de la Chisinau (capitala Basarabiei) hotareste unirea Basarabiei cu Romania.
Votat de Sfatul Tarii
la 27 martie St. V. 1918
In numele poporului Basarabiei, Sfatul Tarii declara: Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia) in hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunare, Marea Neagra si vechile granite cu Austria, rupta de Rusia acum o suta si mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. In puterea dreptului istoric si dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-si hotarasca soarta lor de azi inainte si pentru totdeauna se uneste cu mama ei Romania.
Traiasca unirea Basarabiei cu Romania de-a pururi si totdeauna!
Presedintele Sfatului Tarii, Ion Inculet; Vice-presedinte, Pantelimon Halippa; Secretarul Sfatului Tarii I. Buzdugan
UNIREA TRANSILVANIEI CU REGATUL ROMAN
Sept.29 Comitetul Executiv al Partidului National Roman, intrunit la Oradea adopta in unanimitate o declaratie redactata de Vasile Goldis prin care se dorea recunoasterea acestui for ca organ provizoriu de conducere al Transilvaniei. Se constituie un "Comitet de Actiune", cu sediul la Arad, avandu-l presedinte pe Vasile Goldis.
Oct.3 Manifestul Imparatului Carol I de Habsburg - Catre popoarele mele credincioase privind reorganizarea Austro-Ungariei intr-o Federatie de sase state independente (austriac, ungar, ceh, iugoslav, polonez si ucrainean).
Oct.3 Declaratia de raspuns a "Corpului voluntarilor transilvaneni si bucovineni", la manifestul lui Carol I de Habsburg, in care, acestia proclama unirea teritoriilor lor cu Regatul Romaniei.
O necesitate istorica - natiunea trebuie sa traiasca intr-un stat national - s-a dovedit mai puternica decat orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompetenta, si, punand in miscare natiunea, i-a dat acea forta uriasa ca peste toate adversitatile sa dea viata aspiratiei sale: statul national."
SPRE MAREA UNIRE
Victoria Antantei, care incepe sa se contureze in 1918 in Apus, are urmari si pe frontul din Balcani. Armata lui Sarrail de la Salonic inainteaza in sfarsit si strapunge liniile bulgare. Guvernul lui Marghiloman isi da demisia, la 24 octombrie/6 noiembrie 1918. Ii urmeaza guvernul generalului Coanda, care proclama imediat mobilizarea generala si, la 28 octombrie/10 noiembrie, Romania reintra in razboi. Un razboi care a doua zi inceteaza prin armistitiul semnat la Compiegne. Razboiul inceteaza in Europa occidentala, nu si in cea de rasarit, unde, dupa armistitiu, la Belgrad, la 31 octombrie/13 noiembrie 1918, operatiunile militare vor mai continua intermitent in Ungaria.
Infrangerea militara aduce cu sine destramarea imperiilor centrale. Primul care se prabuseste este, cum era de asteptat, cel austro-ungar. La 18 octombrie imparatul Carol (Franz Joseph murise in 1916) anunta printr-un manifest transformarea monarhiei austro-ungare intr-un stat federal. Era, fapt limpede, mult prea tarziu. O salvare a imperiului nu mai putea veni decat de la diplomatia invingatorilor (mai cu seama de la cea a Marii Britanii).
Dar popoarele din imperiu o iau inaintea diplomatilor si decid ele insele asupra destinului lor. La fel si romanii. La 12 octombrie, Partidul National Roman din Transilvania adopta Declaratia de autodeterminare, redactata de Vasile Goldis, "in virtutea dreptului national al fiecarei natiuni de a dispune de ea insasi". Sase zile mai tarziu, aceasta Declaratie este citita in Parlamentul de la Budapesta de Alexandru Vaida Voevod, in timp ce, la Viena, Iuliu Maniu concentra 70.000 de soldati transilvaneni din armata austro-ungara, cu care se indreapta spre Transilvania.
Consiliul National Roman Central, infiintat la 3 noiembrie 1918, din reprezentanti ai Partidului National Roman si ai Partidului Social Democrat, preia controlul Transilvaniei, profitand si de rapida dezintegrare a aparatului administrativ maghiar.
Intre timp, fapte similare se petrec in Bucovina, unde la 27 octombrie se creeaza un Consiliu National Roman, sub conducerea lui Iancu Flondor, care formuleaza dorinta Bucovinei de unire cu Romania, proclamata in fapt, neconditionat si cu mare insufletire la Cernauti, la 28 noiembrie 1918.
Guvernul lui Károlyi Mihály, format la 31 octombrie la Budapesta si in care ministrul nationalitatilor este democratul Jászi Oszkar, incearca sa intre in negocieri cu Consiliul National Roman Central. Negocierile sunt purtate la Arad, intre 13-15 noiembrie, dar fara nici un rezultat. In acelasi timp, guvernul maghiar semneaza la 13 noiembrie armistitiul de la Belgrad cu generalul Franchet d'Esperey, seful armatei din Orient. Se fixeaza o linie de demarcatie arbitrara intre Ungaria si Transilvania, care lasa sub autoritatea Budapestei orase ca Satu Mare, Oradea, Beius, Arad si regiuni istorice ca Banat (incredintat administratiei sarbesti), Crisana, Maramures.
Faptul ii pune in garda pe romani. Consiliul National decide sa convoace, la 18 noiembrie/1 decembrie, la Alba Iulia, o Adunare Nationala a Romanilor din Transilvania si Ungaria. Pentru aceasta Adunare urmau a fi alesi 600 de deputati pe baza de vot universal si 628 reprezentanti ai organizatiilor si societatilor culturale. Participa la alegeri toti romanii din Transilvania, Banat, Crisana, Maramures. Intr-o atmosfera de mare entuziasm popular, timp de 12 zile, sunt alesi cate 5 reprezentanti de circumscriptie (in cadrul stabilit in 1910). Revendicarile alegatorilor: unirea cu Romania, reforma agrara, vot universal.
Cei 1228 de deputati s-au reunit in sala Cazinoului din Alba Iulia, in timp ce in oras circa 100.000 de oameni (dupa marturiile din epoca) le asteptau hotararile. Erau reprezentate toate categoriile sociale si ambele biserici. Participau si reprezentanti ai tuturor regiunilor istorice romanesti.
La 18 noiembrie/1 decembrie 1918, deputatii decid in unanimitate unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu Romania, cu pastrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitatea nationalitatilor si a religiilor. La Alba Iulia, asa cum fusese inainte si la Cernauti, la 28 noiembrie, a fost, de fapt, un plebiscit al tuturor romanilor din Austro-Ungaria. Tot la Alba Iulia, cu prilejul Adunarii, se constituie Marele Consiliu National Roman, format din 200 de membri alesi si 50 de membri cooptati. A doua zi, acest Consiliu numeste un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, in frunte cu Iuliu Maniu. Consiliul trimite o delegatie la Bucuresti, condusa de episcopul de Caransebes, Miron Cristea (viitorul patriarh al Romaniei), care, la 1/14 decembrie, inmaneaza regelui Ferdinand I declaratia de la Alba Iulia. La 11/24 decembrie, regele Ferdinand promulga decretul de sanctionare a unirii (totodata si a Bucovinei si Basarabiei). Protestele guvernului Károlyi la Budapesta sunt inutile.
Adunarii Nationale de la Alba Iulia
din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918
I. Adunarea Nationala a tuturor Romanilor din Transilvania, Banat si Tara Ungureasca, adunati prin reprezentantii lor indreptatiti la Alba-Iulia in ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decreteaza unirea acelor romani si a tuturor teritoriilor locuite de dansii cu Romania. Adunarea Nationala proclama indeosebi dreptul inalienabil al natiunii romane la intreg Banatul cuprins intre raurile Mures, Tisa si Dunare.
II. Adunarea Nationala rezerva teritoriilor sus indicate autonomie provizorie pana la intrunirea Constituantei aleasa pe baza votului universal.
III. In legatura cu aceasta, ca principii fundamentale la alcatuirea noului Stat Roman, Adunarea Nationala proclama urmatoarele:
1. Deplina libertate nationala pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra si judeca in limba sa proprie prin indivizi din sanul sau si fiecare popor va primi drept de reprezentare in corpurile legiuitoare si la guvernarea tarii in proportie cu numarul indivizilor ce-l alcatuiesc.
2. Egala indreptatire si deplina libertate autonoma confesionala pentru toate confesiunile din Stat.
3. Infaptuirea desavarsita a unui regim curat democratic pe toate taramurile vietii publice. Votul obstesc, direct, egal, secret, pe comune, in mod proportional, pentru ambele sexe, in varsta de 21 de ani la reprezentarea in comune, judete ori parlament.
4. Desavarsita libertate de presa, asociere si intrunire, libera propaganda a tuturor gandurilor omenesti.
5. Reforma agrara radicala. Se va face conscrierea tuturor proprietatilor, in special a proprietatilor mari. In baza acestei conscrieri, desfiintand fidei-comisele si in temeiul dreptului de a micsora dupa trebuinta latifundiile, i se va face posibil taranului sa-si creeze o proprietate (arator, pasune, padure) cel putin atat cat o sa poata munci el si familia lui. Principiul conducator al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelarii sociale, pe de alta parte, potentarea productiunii.
6. Muncitorimei industriale i se asigura aceleasi drepturi si avantagii, care sunt legiferate in cele mai avansate state industriale din Apus.
IV. Adunarea Nationala da expresie dorintei sale, ca congresul de pace sa infaptuiasca comuniunea natiunilor libere in asa chip, ca dreptatea si libertatea sa fie asigurate pentru toate natiunile mari si mici, deopotriva, iar in viitor sa se elimine razboiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internationale.
V. Romanii adunati in aceasta Adunare Nationala saluta pe fratii lor din Bucovina, scapati din jugul Monarhiei austro-ungare si uniti cu tara mama Romania.
VI. Adunarea Nationala saluta cu iubire si entuziasm liberarea natiunilor subjugate pana aici in Monarhia austro-ungara, anume natiunile: cehoslovaca, austro-germana, iugoslava, polona si ruteana si hotaraste ca acest salut al sau sa se aduca la cunostiinta tuturor acelor natiuni.
VII. Adunarea Nationala cu smerenie se inchina inaintea memoriei acelor bravi romani, care in acest razboi si-au varsat sangele pentru infaptuirea idealului nostru murind pentru libertatea si unitatea natiunii romane.
VIII. Adunarea Nationala da expresiune multumirei si admiratiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin stralucitele lupte purtate cu cerbicie impotriva unui dusman pregatit de multe decenii pentru razboi au scapat civilizatiunea de ghiarele barbariei.
IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor natiunei romane din Transilvania, Banat si Tara Ungureasca, Adunarea Nationala hotaraste instituirea unui Mare Sfat National Roman, care va avea toata indreptatirea sa reprezinte natiunea romana oricand si pretutindeni fata de toate natiunile lumii si sa ia toate dispozitiunile pe care le va afla necesare in interesul natiunii.
asupra
UNIREI TRANSILVANIEI, BANATULUI, CRISANEI, SATMARULUI SI MARAMURESULUI CU VECHIUL REGAT AL ROMANIEI.
detaliu-83,6k
ART.UNIC.) Se ratifica, investindu-se cu putere de lege, Decretul-Lege No. 3631 din 11 Decembrie 1918, publicat in Monitorul Oficial No.212 din 13 Decembrie 1918, privitor la unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei, Satmarului si Maramuresului cu vechiul Regat al Romaniei, in cuprinderea urmatoare:
PRIN GRATIA LUI DUMNEZEU SI VOINTA NATIONALA
REGE AL ROMANIEI
LA TOTI DE FATA SI VIITORI SANATATE.
Asupra raportului Presedintelui Consiliului Nostru de Ministri sub No. 2171 din 1918, - Luand act de hotararea unanima a Adunarei Nationale din Alba-Iulia,
AM DECRETAT SI DECRETAM:
ART.I) Tinuturile cuprinse in hotararea Adunarei Nationale din Alba-Iulia Dela 18 Noiembrie 1918, sunt si raman de-a pururea unite cu Regatul Romaniei.
ART.II) Presedintele Consiliului Nostru de Ministri, este insarcinat cu aducerea la indeplinire a Decretului-Lege de fata.
Dat in Bucuresti la 11 Decembrie 1918.
F E R D I N A N D I
PRESEDINTELE
CONSILIULUI DE MINISTRI
SI MINISTRU DE EXTERNE, Ion I.C. Bratianu
Aceasta lege s-a votat de Adunarea Deputatilor in sedinta dela 29 Decembrie anul 1919, in unanimitate prin aclamatiuni.
Aceasta lege s-a votat de Senat in sedinta dela 29 Decembrie anul 1919, in unanimitate prin aclamatiuni.
Implinirea a 148 de ani de la Unirea Principatelor Romane se sarbatoreste astazi in toata tara. La Iasi, manifestarile la care participa si Traian Basescu incep la ora 10:00 in Piata Unirii.
Aseara, ministrul culturii si cultelor, Adrian Iorgulescu a receptionat lucrarile de restaurare a cladirii care gazduieste Muzeul Unirii, prima resedinta a principelui Cuza.
Peste 2.000 de ieseni participa la ceremoniile prilejuite de Ziua Unirii.
Presedintele Traian Basescu va pleca de la Iasi la manifestarile aniversare de la Focsani. Unirea Principatelor Romane este marcata in aproape toate orasele din tara, dar si in afara granitelor tarii. La Chisinau, se aniverseaza evenimentul printr-o actiune comuna care marcheaza 75 de ani de la aparitia revistei "Viata Basarabiei".
