Şeful Reprezentanţei CE în România: Unele state ale UE condiţionează aderarea României la Schengen de progresele raportului MCV

Conferinţa ”Cetăţenie şi dialog în Europa” priorităţile de comunicare ale Uniunii Europene în dialog cu cetăţenii. În imagine, Niculae Idu, Şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România
Conferinţa ”Cetăţenie şi dialog în Europa” priorităţile de comunicare ale Uniunii Europene în dialog cu cetăţenii. În imagine, Niculae Idu, Şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România (Epoch Times România)

În raportul despre evoluţia Justiţiei din România, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) din ianuarie 2013, oficialii europeni semnalează faptul că din cele 11 recomandări pentru România făcute de Comisia Europeană (CE) , incluse în documentul MCV din 18 iulie 2012, cinci au fost îndeplinite complet, două parţial, iar patru nu au fost deloc respectate.

Astfel, primul punct privind respectarea Constituţiei şi a rolului şi hotărârilor Curţii Constituţionale a fost respectat. Cel de-al doilea punct de pe celebra listă înmânată personal de preşedintele CE, José Manuel Barroso, premierului Victor Ponta a fost şi el îndeplinit: validarea referendumului de suspendare a preşedintelui doar dacă jumătate din populaţie participă la vot.

Referitor al treilea punct, ordonanţele de urgenţă, CE notează că în ultimele luni au existat “mai puţine motive de preocupare”, iar punctul 4 relevă că toate actele, inclusiv hotărârile Curţii Constituţionale, “par să fi fost publicate în timp util în Monitorul Oficial”. Şi locul Constituţiei şi al Curţii Constituţionale a fost restabilit, în conformitate cu recomandările Comisiei.

Pe de altă parte, criticile cele mai dure din raport fac referire la nerespectarea recomandării privind independenţa justiţiei şi criticarea deciziilor luate de către instanţe. Ultimele două puncte de pe listă, referitoare la miniştrii şi parlamentarii cu probleme de incompatibilitate sau anchetaţi penal, nu au fost nici ele îndeplinite. Cel mai recent raportul MCV al CE critică şi procesul de selecţie a Procurorului General şi a şefului DNA.

Deşi raportul MCV este doar consultativ şi nu condiţionează din punct de vedere legal aderarea României la Spaţiul Schengen, există state membre ale Uniunii Europene (UE) care, în trecut, au ţinut cont de acest raport înainte de a se pronunţa favorabil sau negativ cu privire la aderarea ţării noastre la Schengen, iar una dintre cele care s-a opus a fost Olanda.

Înaintea apariţia raportului MCV la sfârşitul lunii ianuarie a.c., un comunicat din 10 ianuarie al Ambasadei Olandei la Bucureşti informa că guvernul olandez va studia raportul MCV pe România şi va trimite o evaluare Parlamentului. Astfel, şi Olanda şi Germania au anunţat că aşteaptă raportul MCV pentru a-şi formula o poziţie privind aderarea României şi Bulgăriei la Schengen.

În acest context, un reporter Epoch Times a stat de vorbă cu Nicolae Idu, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, prezent la conferinţa “Cetăţenie şi dialog în Europa”, eveniment care s-a desfăşurat marţi, la Sala Ronda a Hotelului Intercontinental, cu ocazia împlinirii în acest an a doua decenii de la introducerea prin Tratatul de la Maastricht a cetăţeniei europene.

Prin urmare, Nicolae Idu a precizat, într-un interviu acordat publicaţiei noastre, că deşi “în principiu” CE nu face legătură între progresele înregistrate de România în raportul MCV şi aderarea ţării noastre la Schengen, unele state din UE, printre care Olanda, leagă aceste lucruri între ele şi pun condiţia existenţei a “doua rapoarte consecutive care să prezinte progrese sau să fie favorabile României şi pe această bază să fie de acord cu aderarea României la Spaţiul Schengen”.

Epoch Times prezintă cititorilor noştri interviul integral cu şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Nicolae Idu.

Reporter: Cum vedeţi aderarea României la Spaţiul Schengen, în contextul concluziilor despre evoluţia Justiţiei din România, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) al Comisiei Europene (CE)? Va avea o influenţă negativă, va fi cumva nefavorabil ţării noastre?

Nicolae Idu: În principiu, Comisia Europeană consideră că aderarea României la Spaţiul Schengen nu trebuie explicit legată de modul în care sunt evaluate progresele în ceea ce priveşte reforma Justiţiei şi lupta împotriva corupţiei în cadrul raportului pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Totuşi, sunt state membre care pun această condiţie: să existe două rapoarte consecutive care să prezinte progrese sau să fie favorabile României şi pe această bază să fie de acord cu aderarea României la Spaţiul Schengen. Nu pot comenta poziţia acestor state, doar am exprimat punctul de vedere al Comisiei Europene.

Vă referiţi la Irlanda care deţine preşedinţia Uniunii Europene (UE), deşi nu face parte din Spaţiul Schengen?

Nu, n-am înţeles că Irlanda ar avea vreo opoziţie specifică, după cum ştiţi, a existat o opoziţie a Olandei.

Şeful statului Traian Băsescu a declarat recent că recomandă ca, înaintea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de la începutul lunii martie, să fie formulată o scrisoare de către principalii decidenţi politici din România, respectiv premierul Victor Ponta, preşedintele Senatului Crin Antonescu şi cel al Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea în care aceştia să îşi ia angajamentul că toate cele 11 puncte cerute de CE sau toate neregulile semnalate în raportul MCV vor fi rezolvate în cel mai scurt timp. Traian Băsescu a sugerat asta în ideea în care acest lucru va credibiliza România la Consiliul JAI de la Dublin şi va fi favorabil aderării noastre în Spaţiul Schengen. Ce părere aveţi?

Este important ca România să se concentreze, cu structurile şi resursele pe care le are, pentru a creşte rapid rata de absorţie a fondurilor europene, din actualul exerciţiu financiar 2007-2013, care ar crea o bază foarte bună pentru absorţia fondurilor din următorul ciclu financiar. Aceste elemente n-ar face decât să creeze o bază bună şi pentru reluarea creşterii economice, pentru crearea de locuri de muncă şi realizarea unor obiective de infrastructură, aşa cum ne aşteptăm de mai mult timp.

Deci, haideţi să ne uităm un pic retrospectiv, la primul moment când au fost publicate primele rapoarte pe MCV şi până la ultimul raport, înaintea celui din ianuarie. Autorităţile române, respectiv Guvernul României, au prezentat un punct de vedere oficial. Acest punct de vedere oficial includea şi propuneri de măsuri care urmau a fi luate de către autorităţi pentru a rezolva problematica subliniată în raport, practic pentru a atinge acele ţinte. Prin urmare, nu ar fi un exerciţiu excepţional ca autorităţile române să facă, la rândul lor, o evaluare critică şi constructivă a concluziilor raportului şi să exprime un punct de vedere constructiv, în care să prezinte şi setul de măsuri pe care înţeleg să le ia pentru a progresa în continuare. Deci, eu aşa înţeleg sugestia preşedintelui Traian Băsescu, care, în plus, a şi legat o astfel de reacţie din partea Guvernului de şedinţa JAI din martie, pe care aţi menţionat-o.

În legătură cu bugetul care a fost alocat României de către Uniunea Europeană, de aproape 40 de miliarde de euro, pentru exerciţiul financiar 2014-2020, în urma negocierilor preşedintelui Traian Băsescu la Consiliul European, cum vi se pare această cifră obţinută pentru ţara noastră, în contextul în care bugetul UE este mai redus anul acesta comparativ cu anii trecuţi?

Mi-e greu să fac un comentariu din această perspectivă. Acest negocieri sunt nişte negocieri foarte complexe. Ele au durat de ceva timp. Nu ne putem imagina că se negocieză o noapte pentru un buget multianual la nivelul Uniunii Europene şi n-aş putea să comentez o situaţie în care s-ar fi obţinut, eu ştiu, un anumit buget şi în ce context, cu atât mai mult cu cât condiţiile interne de negocieri din cadrul Consiliului European nu sunt publice. Deci, n-aş face acest comentariu. Ceea ce consider eu că este important este ca România să se concentreze, cu structurile şi resursele pe care le are, pentru a creşte rapid rata de absorţie a fondurilor europene, din actualul exerciţiu financiar 2007-2013, care ar crea o bază foarte bună pentru absorţia fondurilor din următorul ciclu financiar. Dar sigur aceste elemente n-ar face decât să creeze o bază bună şi pentru reluarea creşterii economice, pentru crearea de locuri de muncă şi realizarea unor obiective de infrastructură, aşa cum ne aşteptăm de mai mult timp.

Pentru că tot aţi adus în discuţie subiectul fondurilor europene, Eugen Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene, declara în luna ianuarie a acestui an că se aşteaptă ca în 2013 România să aibă o rată de absorţie de 50%. Cum comentaţi această afirmaţie, în condiţiile în care ţara noastră, în toată perioada de post aderare nu a ajuns niciodată la o astfel de cifră, iar anul trecut a avut o rată de doar 11,47%, respectiv 2,2 miliarde de euro?

Bine, vedeţi, absorţia asta nu se face în cantităţi egale, pe parcursul celor şapte ani. Absorţia se pregăteşte pe parcursul primilor ani ai ciclului financiar, instituţional, legislativ şi prin alocarea de resurse, care sunt umane şi băneşti, şi ea creşte uneori spectaculos în ultimii ani. Aşa se întâmplă întotdeauna atunci când este vorba de proiecte mari sau de absorbţia fondurilor alocate unei ţări. Deci, o astfel de perspectivă nu o văd nerealistă. Ea este posibilă, dar pe baza unor eforturi foarte serioase şi a unei capacităţi de a coordona, de a corela aceste acţiuni în actualul cadru instituţional. Acum, sigur că domnul Teodorovici probabil că are şi nişte planuri, nişte programe pe care intenţionează rapid să le pună în aplicare şi îi dorim mult succes şi îl asigurăm de sprijinul Comisiei Europene pentru a-şi atinge acest obiectiv, adică o rată mai mare de absorbţie a fondurilor europene.

Şi cum vedeţi strategiile pentru creşterea ratei absorbţiei fondurilor structurale? Credeţi că o strategie bună ar fi realizarea proiectelor mari sau a celor mici şi cum trebuie să fie ele dezvoltate?

Dacă ne aducem aminte, anul trecut, fostul ministru al Afacerilor Europene, Leonard Orban, publicase o listă cu proiectele prioritare (în 2012, lista proiectelor prioritare finanţate din bani europeni s-a majorat de la 100 la 150 de lucrări, iar valoarea finanţării a ajuns la 14 miliarde de euro, de la 8 miliarde de euro. Leonard Orban preciza, în luna aprilie a anului trecut, că au fost eliminate 13 proiecte, considerate nerelevante din punctul de vedere al creşterii gradului de absorbţie a fondurilor europene şi au fost adăugate alte 63 de proiecte, din domeniul transporturilor, energiei şi mediului. Iniţial, lista avea 70 de proiecte prioritare, iar, ulterior, a fost extinsă la 100. Tot atunci, fostul ministru al Afacerilor Europene declara că gradul de execuţie al proiectelor va fi ridicat la 50%, daca termenul de finalizare nu expiră în 2012. Proiectele trebuie să fie finalizate în perioada 2012-2015 – n.r.). Deci, ideea era de a concentra aceste fonduri pe anumite proiecte care au un efect de antrenare mai mare, dar şi pe acele proiecte unde exista posibilitatea de a se cheltui banii mai rapid. Prin urmare, era o combinaţie de criterii care a generat acea listă care a existat pe site-ul Ministerului Afacerilor Europene. Cred că aceasta este o abordare interesantă.

Credeţi că această listă va fi dusă mai departe de ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici?

Nu ştiu. Asta rămâne să vedem ce face şi domnul Teodorovici, dar era o abordare rezultată ca urmare a discuţiilor cu Comisia Europeană şi chiar era o abordare foarte practică, foarte concretă şi sper eficientă.

În concluzie, consideraţi că această ţintă de 50% a ratei de absorbţie a fondurilor europene de către România este realizabilă, totuşi?

Este, totuşi, da.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Opinii