Ce este "boala X" pentru care se pregăteşte Organizaţia Mondială a Sănătăţii?
Organizaţiile mondiale lucrează pentru a crea o atmosferă de pregătire permanentă, controlată la nivel global, pentru venirea vestitei "Boli X".
În cadrul unui seminar al Forumului Economic Mondial (WEF), intitulat "Pregătirea pentru boala X", directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că, în 2018, organizaţia sa "trebuia să aibă un substitut pentru boala pe care nu o cunoaştem".
"Şi acesta a fost momentul în care am dat numele de Boala X. Ne pregăteam pentru boli asemănătoare cu Covid, şi puteţi chiar să numiţi Covid prima boală X", a declarat el la 17 ianuarie.
Citiți și Vaccinurile ARN messenger conţin o regiune prionică, ce poate genera boli prionice
De atunci, organizaţii globale precum OMS, WEF, Banca Mondială, G7 şi G20 au lucrat pentru a construi o infrastructură globală ca să lupte împotriva următoarei pandemii, indiferent de forma pe care o va lua aceasta.
"Misiunea 100 de zile"
Pentru a face faţă răspândirii unor astfel de virusuri, Coaliţia pentru inovaţii în materie de pregătirea epidemiilor(CEPI), cu sediul în Norvegia, a fost creată la summitul WEF de la Davos, din 2017, ca un "parteneriat global între organizaţii publice, private, filantropice şi ale societăţii civile", care se autodefineşte. În 2022, CEPI a încheiat un parteneriat cu McKinsey & Company, o companie de consultanţă în management, pentru a crea "Misiunea de 100 de zile" cu scopul de a accelera producţia de vaccinuri.
Potrivit acestui raport, a durat între 326 şi 706 zile "din ziua în care secvenţa COVID-19 a fost pusă la dispoziţie până la autorizarea utilizării de urgenţă de către o autoritate de reglementare riguroasă sau emiterea unei liste de utilizare de urgenţă de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii".
Citiți și Şeful OMS: Este nevoie de o "conformitate globală" pentru următoarea pandemie
Potrivit planului CEPI, vaccinurile ar urma să fie puse la dispoziţie în termen de 100 de zile, timp în care ar fi folosite "intervenţii non-farmaceutice" pentru a încetini răspândirea bolii.
În timpul COVID-19, intervenţiile non-farmaceutice au inclus teste, depistarea contactelor, distanţarea socială, supravegherea, lockdown-uri, restricţii de călătorie şi interdicţii de a se aduna pentru evenimente familiale sau servicii religioase.
În planul de 100 de zile, oamenii de ştiinţă ar accelera calendarul prin valorificarea tehnologiei din vaccinurile existente, "combinând diferite faze ale studiului într-un singur studiu pentru a accelera înregistrarea" şi "desfăşurând studii de platformă, cum ar fi "Solidaritatea OMS", în care sute de spitale din zeci de ţări colaborează pentru a evalua riscurile şi beneficiile vaccinului".
Apoi, companiile şi agenţiile guvernamentale ar urma să producă rapid primul lot de vaccinuri experimentale pentru uz uman.
Înainte de sosirea bolii X, comunitatea mondială trebuie să stabilească platforme de răspuns rapid şi să construiască bănci de vaccinuri, afirmă CEPI.
Odată cu sosirea bolii X, accentul s-ar muta de la prototipurile de vaccinuri la producţia rapidă de tratamente "specifice agentului patogen". De acolo, oficialii ar urma să distribuie vaccinul către populaţii şi să evalueze efectele acestuia.
Autorii raportului afirmă că "recunoaştem că realizarea propunerii de 100 de zile ar veni cu o serie de riscuri care ar trebui să fie evaluate pe larg înainte de o pandemie, iar obiectivul ar trebui urmărit numai dacă sunt puse în aplicare garanţiile adecvate ...".
Pentru a sprijini misiunea de 100 de zile se înfiinţează o unitate cu sediul la Porton Down, în Marea Britanie, numită Centrul de dezvoltare şi evaluare a vaccinurilor. Este o uzină de înaltă securitate cunoscută anterior pentru producerea de arme chimice şi va angaja peste 200 de oameni de ştiinţă.
Pe lângă dezvoltarea de vaccinuri împotriva unor ameninţări precum virusul H5N1 al gripei aviare, Centrul de dezvoltare şi evaluare a vaccinurilor va lucra, de asemenea, la produse farmaceutice împotriva febrei Lassa, Nipah şi a febrei hemoragice Crimeea-Congo, un virus transmis de căpuşe. Multe dintre aceste boli se află pe lista OMS de agenţi patogeni care ar putea provoca o viitoare pandemie.
Centralizarea autorităţii
Pe lângă injectarea unei multitudini de noi vaccinuri în populaţii, un alt domeniu major de planificare pentru Boala X este încercarea de a centraliza răspunsul la pandemii în cadrul OMS.
În prezent, printre cele 194 de naţiuni membre ale OMS circulă aşa-numitul "proiect zero" al Acordului OMS privind pandemiile şi amendamentele la actualul Regulament Sanitar Internaţional, pe care organizaţia speră să-l încheie în luna mai.
Citiți și Un medic semnalase problemele de siguranţă de la laboratorul de virusologie din Wuhan încă din 2017
Acordul şi amendamentele se concentrează pe centralizarea coordonării lanţurilor de aprovizionare sub conducerea OMS, pe schimbul de informaţii privind bolile şi tratamentele între membri, pe asigurarea "echităţii" asistenţei medicale între toate naţiunile şi pe crearea unei "abordări la nivelul întregului guvern şi al întregii societăţi" în ceea ce priveşte răspunsul la pandemii în ţările membre.
WEF, OMS şi alţi lideri mondiali sunt îngrijoraţi de faptul că, într-o perioadă de criză, oamenii pot fi induşi în eroare de idei incorecte.
"Principala preocupare pentru următorii doi ani nu este conflictul sau clima, ci dezinformarea", a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în faţa participanţilor de la Davos.
Urmând această deviză, WEF a publicat Raportul privind riscurile globale 2024, în care organizaţia a intervievat 1.490 de experţi în riscuri globale, care au fost de acord că dezinformarea este "cel mai grav risc global".
"Unul dintre marile lucruri pe care le vedem anul acesta şi care nu a existat data trecută este riscul dezinformării", a declarat Gayle Markovitz, editorul principal al WEF, într-un interviu la Radio Davos cu autorii raportului.
"Am crezut că internetul va democratiza informaţia şi va aduce transparenţă în lume, dar s-a întâmplat mai degrabă contrariul. Practic, oamenii trăiesc în bulele lor şi nici măcar nu recunosc ce se întâmplă în afară", a declarat Peter Giger, director de risc la Zurich Insurance, unul dintre autorii raportului.
OMS consideră, de asemenea, că dezinformarea este o ameninţare care trebuie "combătută".
Proiectul său de acord prevede că naţiunile membre vor "efectua în mod regulat audieri şi analize sociale pentru a identifica prevalenţa şi profilurile dezinformării".
Citiți și "Boala X": Oamenii de ştiinţă britanici încep să dezvolte vaccinuri împotriva unei noi pandemii
Neîncrederea în "ştiinţă"
Acest efort global de a controla naraţiunile vine într-un moment în care mulţi oameni nu au încredere în ceea ce a devenit cunoscut sub numele de "ştiinţă", precum şi în naraţiunile oficiale despre ce este bun pentru ei. În timpul COVID-19, oamenii au fost induşi în eroare în ceea ce priveşte informaţiile referitoare la eficacitatea măştilor şi la beneficiile închiderii şcolilor, iar mulţi au refuzat să ia vaccinurile care le-au fost indicate.
Ei au fost asiguraţi, în mod fals, că vaccinurile Covid "sigure şi eficiente" vor împiedica răspândirea virusului, iar mulţi oameni au fost forţaţi de administraţia Biden să aleagă între a-şi păstra locul de muncă sau a fi vaccinaţi, indiferent de riscurile pe care le-ar fi avut în faţa virusului. Copii din state precum California au fost forţaţi să facă vaccinul pentru a merge la şcoală, în ciuda riscului aproape nul de îmbolnăvire gravă de COVID-19 a copiilor.
Răul economic, fizic şi psihologic cauzat de lockdown-uri precum şi de închiderea afacerilor şi a şcolilor, se resimte încă, la mult timp după ce oficialii au renunţat la aceste politici.
Modele prost construite de organizaţii precum Imperial College din Londra au umflat dramatic numărul deceselor preconizate din cauza COVID-19, stârnind teroare în rândul populaţiilor obediente.
În Canada, în 2022, sute de conturi bancare ale participanţilor la Freedom Convoy care protestau împotriva restricţiilor guvernamentale privind pandemia au fost îngheţate fără o hotărâre judecătorească, ceea ce s-a dovedit a fi o colaborare eficientă între guvern şi instituţiile financiare, în urma invocării de către Ottawa a Legii privind situaţiile de urgenţă.
Principalul oficial de sănătate publică din Suedia, Dr. Anders Tegnell, a descris această perioadă ca fiind "o lume care a luat-o razna".
În prezent, numeroşi oameni de ştiinţă acuză acum faptul că principalele mijloace de informare în masă şi editurile academice ignoră sau cenzurează rapoartele care critică lockdownurile şi dau publicităţii rapoarte care le laudă şi sugerează că acestea ar trebui să fie o componentă standard a răspunsului la pandemii.
Medicii simt, de asemenea, presiunea de a se implica. În august 2022, California a adoptat o lege pentru a pedepsi medicii care răspândesc "dezinformări" critice despre vaccinurile Covid. Legea a fost blocată de un judecător federal în ianuarie 2023, ca fiind o încălcare a libertăţii de exprimare.
Medicul Meryl Nass, un critic deschis al demersurilor precum acordul OMS privind pandemia, spune că licenţa sa de a practica medicina în statul său natal, Maine, a fost suspendată ca urmare a faptului că nu a respectat mandatele statului privind Covid.
Ea descrie eforturile oficialilor din domeniul sănătăţii la nivel mondial şi local de a-şi asuma autoritatea în numele luptei împotriva bolilor ca fiind "o lovitură de stat blândă".
"Ei trebuie să menţină controlul asupra naraţiunii; nu vor putea avea succes fără acest lucru. Şi o parte a controlului a vizat controlul declaraţiilor medicilor, al naraţiunii medicale", a declarat Dr. Nass pentru The Epoch Times.
Reducerea la tăcere a disidenţei
Cu toate acestea, WEF avertizează că, dacă dezinformarea nu este pusă sub control, cenzura ar putea deveni un lucru normal.
"Ca răspuns la informaţii false şi dezinformare, guvernele ar putea fi împuternicite din ce în ce mai mult să controleze informaţia pe baza a ceea ce consideră a fi 'adevărat'. Libertăţile legate de internet, presă şi accesul la surse mai largi de informaţii, care sunt deja în declin, riscă să se transforme într-o reprimare mai amplă a fluxurilor de informaţii într-o serie mai largă de ţări", se arată în raportul WEF.
Pentru a sublinia acest aspect, reclamanţii din cazul Missouri v. Biden, care se află în prezent în recurs la Curtea Supremă, susţin că administraţia Biden a făcut presiuni asupra companiilor de social media pentru a cenzura postările care contraziceau naraţiunea guvernamentală privind originea Covid, vaccinurile şi problemele politice.
Un judecător de la un tribunal districtual a decis, în septembrie 2023, că reclamanţii aveau dreptate şi că eforturile administraţiei Biden de a cenzura americanii au fost "cel mai masiv atac împotriva libertăţii de exprimare din istoria Statelor Unite" şi că administraţia Biden a "ignorat în mod flagrant dreptul la libera exprimare prevăzut de Primul Amendament".
Citiți și Top 10 evenimente COVID ale anului: Dezvăluirea faptelor nespuse şi necunoscute publicului
În timp ce raportul WEF a caracterizat cenzura ca fiind un risc şi un motiv de îngrijorare, unele guverne şi corporaţii par să o considere un remediu. Facebook, YouTube şi Twitter s-au confruntat cu numeroase acuzaţii de cenzură legate de pandemie, precum şi de cenzură politică.
La începutul lunii ianuarie, Securities and Exchange Commission (SEC) a dat undă verde unei propuneri a acţionarilor Apple care solicitau ca Apple să îşi clarifice politicile de eliminare a aplicaţiilor conservatoare şi religioase de pe platforma sa, pe fondul unor acuzaţii potrivit cărora acţiunile companiei provin de la angajaţii supăraţi cu orientare de stânga sau au fost făcute la cererea Partidului Comunist Chinez.
Observând că 3 miliarde de oameni vor vota în acest an în cadrul alegerilor din întreaga lume, raportul de risc al WEF afirmă că "utilizarea pe scară largă a dezinformării, precum şi a instrumentelor de diseminare a acestora, poate submina legitimitatea guvernelor nou alese [iar] tulburările rezultate ar putea varia de la proteste violente şi crime motivate de ură până la confruntări civile şi terorism".
