"Jocul cu focul ar putea declanşa o pandemie generată artificial" - Un laborator a creat o tulpină COVID cu rată de mortalitate uriaşă [Daily Mail]

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Boston au fost criticaţi extrem de dur şi acuzaţi că "se joacă cu focul", după ce s-a aflat că au creat în laborator o nouă tulpină letală de Covid cu o rată de mortalitate de 80% la şoareci, transmite DailyMail.

Sursa citată a dezvăluit că echipa de cercetători a creat un virus hibrid - combinând Omicron şi tulpina originală Wuhan - care a ucis 80% dintre şoareci în cadrul unui studiu.

Dezvăluirea scoate la iveală modul în care cercetările periculoase de manipulare a virusurilor continuă să se desfăşoare chiar şi în SUA, în ciuda temerilor că pandemia ar fi putut fi declanşată de practici similare.

Profesorul Shmuel Shapira, un important om de ştiinţă din cadrul Guvernului israelian, a declarat: "Acest lucru ar trebui să fie total interzis, este un joc cu focul".

Se crede că cercetările de tip "câştig de funcţie" - atunci când virusurile sunt manipulate în mod intenţionat pentru a fi mai transmisibile sau mai mortale - se află în centrul originii Covid-19.

Un laborator chinez situat la doar câţiva kilometri de primul grup de cazuri a efectuat cercetări similare asupra coronavirusului de la liliac. Dar practica a fost în mare parte restricţionată în SUA începând cu 2017.

Dr. Richard Ebright, chimist la Universitatea Rutgers din New Brunswick, New Jersey, a declarat pentru sursa menţionată că:

"Cercetarea este un exemplu clar de câştig de funcţii.

Dacă vrem să evităm o viitoare pandemie generată în laborator, este imperativ să fie consolidată supravegherea cercetării privind îmbunătăţirea potenţialului agent patogen pandemic", a adăugat el.

În cadrul noii cercetări, care nu a fost revizuită de colegi, o echipă de cercetători din Boston şi Florida a extras proteina spike a Omicron - structura unică ce se leagă de celulele umane şi le invadează. Aceasta a fost întotdeauna prezentă, dar a evoluat în timp. Omicron are zeci de mutaţii în proteina spike care au făcut-o atât de infecţioasă. Cercetătorii au ataşat proteina spike de la Omicron la varianta originală de SARS-CoV-2 care a apărut prima dată în Wuhan şi a declanşat pandemia.

Cercetătorii au analizat modul în care s-au comportat şoarecii expuşi la tulpina hibridă în comparaţie cu varianta originală Omicron.

Totuşi, atunci când un grup similar de rozătoare a fost expus la tulpina Omicron standard, toate au supravieţuit şi au prezentat doar simptome "uşoare".

În lucrarea lor, aceştia au scris: "La... şoareci, în timp ce Omicron provoacă o infecţie uşoară, care nu este fatală, virusul purtător de Omicron S provoacă o boală severă, cu o rată de mortalitate de 80 la sută".

Potrivit cercetătorilor, acest lucru a semnalat faptul că, în timp ce proteina spike este responsabilă pentru infecţiozitate, modificările altor părţi ale structurii sale determină mortalitatea sa.

"Cercetarea este un exemplu clar de cercetare de tip câştig de funcţii de interes şi de cercetare a potenţialului patogen pandemic îmbunătăţit (ePPP).

Este deosebit de îngrijorător faptul că această nouă cercetare ePPP a guvernului american - la fel ca şi cercetarea ePPP anterioară a guvernului american privind coronavirusurile himerice legate de SARS de la Institutul de Virusologie Wuhan, care ar fi putut cauza pandemia - pare să nu fi fost supusă analizei prealabile a raportului risc-beneficiu impuse de politicile guvernului american", a declarat Dr. Ebright.

El a adăugat că "dacă vrem să evităm o nouă pandemie generată în laborator, este imperativ ca supravegherea cercetării în domeniul ePPP să fie consolidată".

"Este imperativ ca politicile existente care impun evaluarea prealabilă a riscurilor şi beneficiilor cercetării ePPP să fie respectate şi este imperativ ca oficialii agenţiilor guvernamentale americane care au pus în mod repetat publicul în pericol prin încălcarea repetată a politicilor existente să fie traşi la răspundere", a subliniat acesta.

Profesorul David Livermore, profesor de microbiologie la University of East Anglia din Marea Britanie, a declarat că "având în vedere probabilitatea mare ca pandemia Covid să-şi aibă originea în scurgerea unui coronavirus manipulat în laborator din Wuhan, aceste experimente par profund nechibzuite".

Controversata cercetare de tip câştig de funcţii ["gain-of-function"- în engleză - un eufemism pentru programele care încearcă să facă virusurile mai letale - n.n.] a fost în mare măsură restricţionată în SUA până în 2017, când National Institutes of Health (NIH) a început să permită desfăşurarea acesteia folosind fonduri guvernamentale.

Anterior, cercetarea de tip câştig de funcţii fusese oprită din 2014 până în 2017 din cauza îngrijorărilor că ar putea duce la crearea involuntară a unei pandemii. Aşa cum spuneam, motivul fiind tocmai scopul ei, respectiv modificarea virusurilor pentru a le face mai letale sau mai infecţioase - în speranţa de a devansa o viitoare epidemie.

Deşi oficial se crede că virusul care provoacă boala Covid a fost transmis de la un animal la om - probabil de la un liliac - într-o piaţă umedă din Wuhan, unii au alte ipoteze privind sursa iniţială a virusului.

Institutul de Virologie din Wuhan (WIV) efectua cercetări privind câştigul de funcţii pe tulpini similare înainte ca virusul să apară în oraş.

Unii cred că agentul patogen dezvoltat în laborator a infectat angajaţii şi, ca urmare, a scăpat în lume.

Oamenii de ştiinţă din Boston efectuau cercetări similare şi au analizat efectul diferitelor tulpini asupra celulelor pulmonare umane care au fost cultivate în laborator.

Coronavirusul se fixează pe celulele umane prin proteina spike şi impune celulelor sănătoase să producă proteina spike respectivă.

Oamenii de ştiinţă au măsurat câte exemplare a determinat fiecare variantă să producă în celulele sănătoase. Ei au descoperit că tulpina hibridă a produs de cinci ori mai multe particule virale decât varianta Omicron originală.

Oamenii de ştiinţă recunosc că este puţin probabil ca virusul hibrid să fie la fel de mortal la oameni precum a fost la şoareci.

Acest lucru se datorează faptului că rasa specifică de şoareci de laborator folosită este foarte sensibilă la versiunea severă a maladiei Covid-19. Şoarecii şi oamenii au, de asemenea, răspunsuri imune foarte diferite la virus.

Aflat în cadrul National Emerging Infectious Diseases Laboratories al Universităţii din Boston, laboratorul respectiv este unul dintre cele 13 laboratoare de biosecuritate de nivel 4 din SUA. Acestea sunt autorizate să manipuleze cei mai periculoşi agenţi patogeni. Există, de asemenea, unităţi în Texas, Atlanta şi Manhattan, Kansas.

Experimentele din aceste laboratoare implică adesea manipularea virusurilor animale pentru a dezvolta tratamentele şi vaccinurile care ar putea fi folosite în cazul unei viitoare epidemii.

Lucrările asupra virusului care cauzează Covid-19 trebuie să se desfăşoare într-un laborator BSL-3 sau BSL-4.

În laboratoarele BSL-3, cercetătorii fac toate experimentele într-o "cabină de biosecuritate" - un spaţiu de lucru închis şi ventilat pentru manipularea materialelor contaminate cu agenţi patogeni. Laboratoarele au, de asemenea, uşi cu închidere automată, ferestre, podele şi pereţi sigilaţi şi sisteme de ventilaţie şi filtrare.

Într-un laborator BSL-4 se poartă costume de presiune ce acoperă întregul corp, alimentate cu aer, iar lucrătorii trebuie să îşi schimbe hainele înainte de a intra şi să facă duş înainte de a ieşi.

Laboratorul este situat într-o secţiune separată a clădirii şi are propria sursă de aer.

Există de mult timp speculaţii cu privire la adevăratele origini ale virusului care a pus pauză ritmului obişnuit al vieţii în întreaga lume.

Oficial, se crede că virusul a fost transmis de la un liliac sau un animal similar la un om din Wuhan, înainte de a se răspândi printre oameni.

Unii cred că virusul ar putea fi creat de om - cu explicaţii care variază de la cele accidentale la cele nefaste.

Teoria "scurgerii din laborator" a COVID susţine că virusul a fost creat în urma cercetării privind câştigul de funcţii întreprinse la WIV.

Există temeri că virusul în curs de dezvoltare a reuşit să infecteze un angajat şi apoi să se răspândească de acolo.

La începutul pandemiei, teoria Covid a fost iniţial respinsă ca fiind o conspiraţie, în favoarea unei apariţii naturale.

Dar ipoteza a luat amploare în urma unei serii de dezvăluiri şi muşamalizări.

Informaţii cruciale despre primii pacienţi infectaţi au fost şterse din baza de date a laboratorului din Wuhan la sfârşitul anului 2019, iar unul dintre angajaţii acestuia a dispărut după ce s-a îmbolnăvit de o boală misterioasă asemănătoare gripei.

Dezbaterile aprinse privind originile pandemiei Covid au fost reluate după ce două studii au susţinut că focarul a izbucnit într-o piaţă cunoscută de sacrificare a animalelor din Wuhan. Unul dintre ele arată pentru prima dată cum primele cazuri umane au fost grupate pe o rază mică în jurul pieţei de fructe de mare Huanan in iarna anului 2019.

O analiză mai precisă a probelor prelevate de pe podele, cuşti şi tejghele urmăreşte virusul până la tarabele din colţul sud-vestic al pieţei, unde animalele care pot găzdui COVID erau vândute pentru carne sau blană la acea vreme.

Un al doilea studiu susţine că a identificat cu exactitate data la care a avut loc prima infecţie de la animal la om - 18 noiembrie 2019 - după ce a efectuat analize genetice pe sute de mostre de la primii purtători umani.

De asemenea, ei spun că au găsit dovezi că o altă tulpină de primă generaţie se răspândea în piaţa umedă - ceea ce, dacă este adevărat, ar plasa ambele linii genetice originale între zidurile acesteia.

Până de curând, singurele cazuri de Covid legate de piaţă au fost cele ale Liniei B, despre care se credea că a evoluat după Linia A.
Susţinătorii ipotezei scurgerii accidentale din laborator au folosit acest lucru ca dovadă că virusul a ajuns în piaţă doar după ce a evoluat în altă parte în Wuhan.

Nu am învăţat nimic?

40 de noi laboratoare biochimice care manipulează virusuri periculoase sunt construite în întreaga lume. Pandemia de Coronavirus a determinat o creştere globală a numărului de laboratoare care manipulează virusuri periculoase - în ciuda îngrijorărilor că virusul SARS-CoV-2 ar fi putut fi rezultatul experimentelor riscante.

Mai mult de 40 de instalaţii certificate ca fiind de nivel de biosecuritate 3 (BSL-3) sau BSL-4 au fost construite sau au intrat în construcţie începând cu 2020, predominant în Asia.

Multe ţări consideră că au fost prinse cu garda jos de Covid şi doresc să preîntâmpine următoarea epidemie devastatoare prin studierea agenţilor patogeni care reprezintă o ameninţare pentru oameni.

Experimentele din aceste laboratoare implică adesea manipularea virusurilor animale pentru a dezvolta tratamentele şi vaccinurile care ar putea fi utilizate în cazul unei viitoare epidemii.

Dar există îngrijorări că aceste experimente ar putea creşte de fapt riscul de pandemii - aşa cum unii experţi cred că s-a întâmplat în cazul Covid.