Ziua Victoriei celebrată la Bucureşti
alte articole
Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti a organizat, vineri, o serie de acţiuni pentru a marca 70 de ani de la victoria în al Doilea Război Mondial, manifestări la care au luat parte şi o serie de oficiali români. Printre cei prezenţi la ceremonie s-au numărat preşedintele PRM Corneliu Vadim Tudor, senatorul Varujan Vosganian, deputatul Remus Cernea, fostul deputat Marcu Tudor şi europarlamentarul Adrian Severin, relatează hotnews.
Ambasadorul Federaţiei Ruse, Oleg Malginov, a afirmat că ziua victoriei în al Doilea Război Mondial este una dintre cele mai importante date din istoria modernă a lumii, zi care aminteşte de "cel mai devastator şi cel mai sângeros masacru" din istorie:
"Zeci de milioane de morţi, sute de milioane de oameni oropsiţi, rupţi de locurile lor natale, sobele şi camerele de gaz ale lagărelor de concentrare, victimelor Holocaustului, încercările de a lua în sclavie şi de a nimici întregi popoare europene - toate acestea sunt mărturii a cât de departe poate ajunge ura, convingerea în superioritatea proprie", a declarat diplomatul rus.
Rusia nu a reuşit niciodată să explice cum a devenit, dintr-un stat agresor - împreună cu Germania nazistă jumătate din Polonia, mai apoi Basarabia şi Ţările Baltice - o victimă a celui de-al Doilea Război Mondial. Coeziunea dintre cele două state a mers până într-acolo încât în 1939 cele două armate au participat frăţeşte la infama paradă din Brest-Litovsk.
Diplomatul rus a amintit de eforturile de identificare a militarilor sovietici căzuţi în România în al Doilea Război Mondial şi a mulţumit autorităţilor din ţara noastră pentru sprijinul oferit în acest sens.
În acest cadru, Ambasada Federaţiei Ruse a decorat mai mulţi veterani ruşi şi români, cu medalia aniversară "70 de ani de la victoria în Marele Război pentru Apărarea Patriei". Printre ei, generalul Marin Dragnea, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război.
An de an, Rusia sărbătoreşte, cu mare fast, Ziua Victoriei. Anul acesta, pe fundalul crizei din Ucraina, mai mulţi lideri europeni şi-au declinat prezenţa. Printre ei, Angela Merkel, David Cameron şi Donald Tusk, preşedintele Consiliului European.
Rusia nu a reuşit niciodată să explice cum a devenit, dintr-un stat agresor - împreună cu Germania nazistă jumătate din Polonia, mai apoi Basarabia şi Ţările Baltice - o victimă a celui de-al Doilea Război Mondial. Coeziunea dintre cele două state a mers până într-acolo încât în 1939 cele două armate au participat frăţeşte la infama paradă din Brest-Litovsk.
Şi în România, ziua victoriei este celebrată pe un fundal tensionat. În urmă cu exact o lună, Aleksandr Lukaşevici, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe se lansa în declaraţii intimidante la adresa ţării noaste, afirmând că planurile NATO de a suplimenta capacităţile militare din România sunt „conflictuale” şi că Bucureştiul „sacrifică stabilitatea regională” „de dragul strategilor” din alte părţi ale lumii. Acelaşi Lukaşevici atrăgea atenţia cu alte câteva zile înainte că România trebuie să fie conştientă de „responsabilitatea” şi de „consecinţele” suplimentării efectivelor Alianţei Nord-Atlantice pe teritoriul său, catalogând drept „periculoase” intenţiile NATO.
De asemenea, pe 16 aprilie a.c.,şeful Statului Major al armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov, a avertizat că ţările europene care vor găzdui sisteme antirachetă ale NATO reprezintă o ameninţare pentru Rusia şi vor fi tratate ca ţinte prioritare ale armatei ruse.
La rândul său, Oleg Malginov, gazda evenimentelor de ieri îşi permitea, nu de mult să pună la punct presa română, mai exact Contributors.ro şi ziarul România Liberă, pe motiv ca-şi "permiseseră" să publice un articol critic la adresa lui Putin.
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
