Xi Jinping anunţă implementarea legislaţiei privind securitatea bacteriologică

Epidemia de pneumonie Wuhan este scăpată de sub control în China, iar originea virusului care a provocat haosul este încă un mister.

Un discurs al liderului Partidului Comunist Chinez Xi Jinping ţinut vineri în cadrul unei reuniuni a Comisiei de reformă din Shenzhen privind accelerarea promovării legislaţiei în domeniul biosecurităţii a ridicat din nou problema adevăratei origini a virusului.

Pe 14 februarie, Xi Jinping a organizat o reuniune a Comitetului de reformă a Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez. La şedinţă au participat premierul Li Keqiang, Wang Huning şi Han Zheng, membri ai Comitetului Permanent al CC (Politburo) şi directorii adjuncţi ai Comitetului de reformă.

Xi Jinping a afirmat: „Ca răspuns la problemele şi neajunsurile expuse de epidemie, trebuie să compensăm deficienţele şi lacunele”, „să încorporăm biosecuritatea în sistemul naţional de securitate, trebuie să promovăm introducerea unei legi a biosecurităţii”.

Este prima dată când Xi Jinping a menţionat public „biosecuritatea” de la izbucnirea epidemiei din Wuhan.

De la izbucnirea focarului, analiştii şi epidemiologii au ridicat întrebări legate de originea virusului. Unii politicieni sau oameni de ştiinţă, inclusiv senatorul american Tom Cotton, au pus la îndoială varianta oficială conform căreia virusul din Wuhan ar proveni de la coronavirusuri de lilieci care au trecut bariera speciilor cu ajutorul unui animal pe cale de dispariţie - pangolinul - şi au sugerat că virusul poate fi legat de laboratorul biologic de nivel înalt (P4) care se găseşte în Wuhan.

Radio Free Asia l-a citat pe Francis Boyle, profesor de drept la Universitatea din Illinois, care a redactat Legea de combatere a bio-terorismului a SUA (în 1989), care afirma că observaţiile lui Xi Jinping reprezintă o admitere a faptului că problemele de biosecuritate există şi pot pune în pericol statutul său politic.

Conform lui Boyle: „(Laboratorul din Wuhan) nu are deloc norme instituţionale, deşi China (Partidul Comunist Chinez) a investit mult efort în dezvoltarea armelor biologice. Din câte ştiu, China dezvoltă şi depozitează astfel de arme biologice în laboratorul din Wuhan. Acest lucru este extrem de periculos. Istoric vorbind, aceste laboratoare au înregistrat scurgeri (de viruşi)".

Un medic epidemiolog american, familiarizat cu modul de operare al laboratorului P3 (în Beijing, de exemplu), a declarat în condiţii de anonimat pentru Radio Free Asia: "Sunt surprins că nu există încă (reglementări complete)! Sunt surprins că Beijing-ul nu are astfel de reglementări. Au mai multe laboratoare P3 şi P4. Este îngrijorător".

Sursa anonimă a subliniat că, luând ca exemplu reglementările din domeniul biosecurităţii Taiwanului, pe lângă reglementarea clară a nivelului viruşilor şi a nivelului patogen conform standardelor internaţionale, există anumite proceduri pentru a controla deşeurile şi modul de a îmbrăca şi a scoate costumul de protecţie de exemplu.

De la epidemia SARS din 2003, Taiwanul, sub conducerea Departamentului pentru Sănătate şi Controlul Bolilor a testat reglementările şi liniile directoare de biosecuritate ale laboratoarelor relevante, trasate de OMS, de Centrele pentru controlul şi prevenirea bolilor, Institutele naţionale de sănătate şi Agenţia canadiană de sănătate publică - pentru îmbunătăţirea reglementărilor de biosecuritate.

"De ce există asemenea legi? Pentru că un virus este foarte uşor de scăpat în afară. De exemplu, atunci când manevrezi un eşantion, ţi-ai rupt mănuşile şi nu ai o procedură care să îţi spună exact ce să faci. Îţi informezi supraveghetorul? Sau pur şi simplu pleci acasă? Uneori cultivăm viruşi şi îi distribuim într-o sută de eprubete. De fiecare dată când iau un tub pentru un experiment, trebuie să fac o înregistrare în computer".

Dezbaterea originii virusului din Wuhan a aprins controverse în mass media, mai ales datorită faptului că Beijing-ul ar putea fi tras la răspundere, fiind semnatar al Regulamentului Sanitar Internaţional, impus în 2005 după problemele produse de răspunsul dezastruos al regimului comunist la epidemia de SARS care a lovit China în 2002-2004 şi care a ajuns în America de Nord şi Europa.