Votul pentru masurile de austeritate al Greciei amana neplata dar nu rezolva nimic

Putin peste 11 milioane, populatia Greciei sta pe o bomba financiara cu ceas care ameninta toata Europa si nu numai.

Perspectiva iminenta a neplatii datoriei publice din Grecia este atent supravegheata de pietele financiare din intreaga lume si, cel putin pentru moment, a fost amanata. Miercuri, Parlamentul Greciei a votat ieri pentru adoptarea unui set de masuri de austeritate. Acest lucru evita neplata imediata, dar nu este o solutie pentru problemele financiare sistemice ale Greciei.

Indelung-anticipatul vot a trecut cu 155 de voturi pentru si 138 impotriva si face loc unui set de masuri de austeritate radicale in valoare de 28 de miliarde de euro (40 de miliarde dolari).

Joi, Parlamentul grec se confrunta cu inca un vot legat de implementarea masurilor. Daca va fi acceptat, Grecia va primi transa finala de 12 miliarde de euro (17 miliarde dolari) din pachetul total de 110 miliarde de euro (160 miliarde dolari).

„Pericolul unei neplati dezordonate iese din discutie, cel putin pentru un timp,” declara Barry Eichengreen, profesor de economie si stiinte politice la Universitatea din California.

Dar acest lucru nu inseamna ca problemele legate de datorii ale Greciei sunt rezolvate, mentioneaza Eichengreen. „Aceasta problema va reveni daca Uniunea Europeana nu va lua masuri pentru a ajuta Grecia cu recesiunea, cu datoria si cu restructurarea prin care trece.”

Masurile de austeritate votate ar putea cuprinde si vanzarea unor companii detinute de stat si marirea taxelor. Profesorul emerit de origine greaca Constantine Glezakos, de la Universitatea de stat din California, Long Beach, considera ca guvernul Greciei nu va putea adopta toate masurile de austeritate pe care le-a votat.

„Guvernul grec nu va reusi sa privatizeze toate companiile pe care le vrea privatizate – angajatii au inceput deja boicotarea. Compania de telefonie, compania de electricitate, companiile de transport vor crea un haos,” este de parere Glezakos.

Dar vanzarea activelor nu va hrani radacina infometata a sistemului financiar ineficient din Grecia.

„Grecii nu platesc taxe. De 40 de ani au fost obisnuiti cu acest sistem. Sistemul de taxe si angajatii echivalentului grecesc al Fiscului obtin mai mult venit din mita, decat din salariu. Dupa parerea mea, vor mai trebui sa treaca doua generatii pana cand grecii sa invete sa plateasca taxe,” afirma acelasi profesor Glezakos.

Datoria actuala a Greciei se ridica la 340 de miliarde de euro (490 de miliarde de dolari) sau 160% din produsul intern brut. Prin comparatie, se asteapta ca datoria federala a Statelor Unite sa ajunga la 70% din PIB la sfarsitul acestui an.

Cu o astfel de datorie enorma, va fi foarte greu pentru Grecia sa ramburseze suma si multi experti considera ca singura solutie ar fi anularea unor parti din suma.

Acest lucru poate fi facut fie in mod ordonat – situatie in care mecanismul european de stabilitate financiara ar cumpara si ar retrage parti din datorie; fie in mod dezordonat, ceea ce ar presupune o neplata.

Oricare dintre situatii ar insemna o lovitura puternica pentru multe state Europene precum Germania si Franta, deoarece bancile lor sunt principalii creditori ai Greciei. Dupa ce a trecut la moneda europeana in 2001, guvernul grec a putut sa imprumute cantitati insemnate de bani, cu dobanda scazuta, de la alte state membre euro.

Daca Grecia nu ar plati, impactul ar putea fi masiv, si ar afecta nu doar Europa ci si fragila recuperare economica din Statele Unite.

Timp de zeci de ani de zile, guvernul grec a apelat la deprecierea monedei sale prin tiparirea unei cantitati mai mari de bani, pentru a face fata deficitului. „Cand au intrat in Uniunea Europeana si nu au mai putut imprima bani, au recurs la imprumuturi,” afirma profesorul Glezakos.

„Ei au avut invatamant gratuit, ingrijire medicala gratuita, transport gratuit in toti acesti ani. Cand Uniunea Europeana a acceptat Grecia, a inceput sa-i ofere pachete de imprumut pentru modernizarea economiei, asadar guvernul a primit sute de miliarde de euro, dar i-a cheltuit pe toti cu consumul si subventiile. Nu pe crearea infrastructurii, pe investitii si asa mai departe,” mai adauga profesorul Glezakos.

Uniunea Europeana a facut presiuni extraordinare ca Grecia sa adopte masurile de austeritate votate miercuri, considerand ca cealalta optiune a tarii ar fi neplata.

Dupa votul de miercuri, presedintele Uniunii Europene, Herman van Rompuy si presedintele Comisiei Europene, organul executiv al Europei, Jose Manuel Barosso, au mentionat ca un al doilea pachet de salvare financiara va veni in curand.

Al doilea pachet, estimat la aproximativ aceeasi valoare ca ti primul, 110 miliarde euro, va adauga si mai multe miliarde la datoria deja enorma a Greciei.

„Daca al doilea pachet de salvare implica pur si simplu mai multe imprumuturi pentru Grecia, adaugand tot mai mult la datoria deja existenta, nu va rezolva problema ci o va redirectiona,” considera Eichengreen.

Potrivit acestuia, mai multe imprumuturi nu vor reasigura pietele din moment ce „ei inteleg ca datoria este prea mare si trebuie sa fie redusa.”

„Ideea de baza este ca datoria Greciei va trebui redusa, dar nimic din ceea ce s-a intamplat azi nu a abordat aceasta problema,” declara Eichengreen.

In Grecia, votul Parlamentului a fost insotit de un val de furie pe strazile capitalei Atena. Sindicatele grecesti au indemnat la o greva de 48 de ore care a paralizat tara timp de 2 zile si sute de mii de oameni au iesit in strada.

In timp ce majoritatea demonstrantilor au fost pasnici, tot au avut loc lupte de strada intre politie si grupuri mici de demonstranti in centrul Atenei, in Piata Syntagma.

„Au avut loc proteste de strada si era precum o zona de razboi; cineva mi-a spus ca politia a aruncat atat de multe grenade lacrimogene incat un numar mare de oameni a trebuit sa mearga la spital,” a mai adaugat profesorul Glezakos.