Vor "bubui" facturile la energie de la 1 aprilie? "Situaţia este tristă pentru consumatorul român de electricitate"

Profesorul de economie mondială Christian Năsulea şi deputatul USR Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, au explicat, în emisiunea "Politica Zilei" moderată de Ioana Constantin, ce se va întâmpla după ce Guvernul va renunţa la schema de plafonare-compensare a facturilor la energie.

Jurnalistă: Ce se va întâmpla după 1 aprilie pentru consumatorul obişnuit, dar şi pentru piaţa de energie?

Christian Năsulea: Este foarte clar că momentul acesta al renunţării la schema de plafonare-compensare era un moment care trebuia să vină. E important să spunem lucrurile acestea. Schema de plafonare şi compensare costă foarte mulţi bani, pe care tot noi ajungem să-i plătim, de fapt.

Şi tot din buzunarul sau din contribuţiile cetăţenilor români se acoperă costurile acestei diferenţe între cât costă curentul în factura plafonată şi cât costă, de fapt, pe piaţa aceasta, care numai concurenţială nu este, în care furnizorii trebuie să găsească o soluţie ca să poată să convieţuiască acolo unde statul român vine şi impune nişte condiţii destul de dificile.

Problema, din punctul meu de vedere, este că se renunţă la schema de plafonare şi compensare, însă multe dintre costurile suplimentare pe care companiile din domeniul energetic au fost nevoite să le plătească în aşa fel încât statul să încerce să recupereze o parte din costul compensării, rămân acolo. Şi atunci e normal să vedem aceste costuri foarte mari, atât timp cât această renunţare la schema de plafonare nu se face coordonat în aşa fel încât să aibă şi furnizorii de energie motive şi nişte asigurări care să le permită să vină cu nişte preţuri mai bune.

Acum, departe de mine gândul, să nu mă înţelegeţi greşit, să scuz companiile acestea pentru preţurile pe care le practică, însă în spate există nişte motive care ne aduc în această situaţie, care merg dincolo de profiturile pe care pot aceste companii să le obţină de la noi, pentru că nu prea avem unde să ne ducem. Dacă vrem curent electric, trebuie până la urmă sa alegem pe cineva din această piaţă.

Deci, pe scurt, situaţia este tristă pentru cetăţeanul român, pentru consumatorul român de electricitate, pentru că vom avea nişte costuri mult mai mari pentru o perioadă de timp cel puţin, şi rămâne să vedem dacă se iau măsurile necesare, dacă sunt ajustate politicile publice în aşa fel încât să fie încurajaţi furnizorii de energie să revină la nişte preţuri mai umane.

Jurnalistă: Când am făcut această liberalizare a pieţei, de am ajuns acum la plafonarea asta şi vedem cum bubuie facturile dacă scoatem plafonarea, pentru cine a fost făcută liberalizarea asta?

Chiar ar fi trebuit făcută pentru cetăţeni, pentru consumatorul final, pentru firmele româneşti, dar noi am văzut că mai degrabă a fost făcută pentru nişte şmecheri, care fie cumpărau cum voiau ei..., sau, mă rog, firme de apartament care cumpărau şi revindeau apoi la super preţuri energia ieftină cumpărată anterior.

Şi acum ne uităm la schema asta de plafonare, care n-a făcut altceva decât să omoare statul, pentru că acum trebuie să plătim, compensăm datorii restante, plăţi în avans la distribuitori.

Claudiu Năsui: Păi, exact cum spui tu, doar că aş spune că tocmai această plafonare este cea care a îmbogăţit nişte şmecheri şi care a îmbogăţit, de fapt, nişte intermediari. Şi nu numai pe ei. Dacă ne uităm, de fapt, problema, ca în orice piaţă, când preţurile sunt mari, e una de cerere şi ofertă. Cererea nu a explodat, că n-au apărut industrii multe noi peste noapte în România. Ce s-a întâmplat? A fost un şoc pe partea de ofertă din cauza războiului şi din cauza Green Deal-ului.

Şi aici trebuie să spunem că Europa a avut nişte politici foarte greşite până acum, care ne-au afectat şi pe noi. Certificatele acelea de carbon, care au însemnat, de fapt, închiderea unor capacităţi de producţie, astea ne-au afectat. Şi atunci, de fapt, ce trebuia să facă statul român era să încurajeze investiţiile şi mai mare ofertă, mai mare producţie.

Dar ce să vezi? Că dacă te uiţi puţin pe piaţa asta, 80% din ea este de stat. Or, companiile de stat fac 80% din energia produsă în România. Şi dacă ne uităm şi la profiturile colosale care se fac, ei bine, sunt fix acolo. De fapt, factura asta imensă la energie pe care românii o plătesc este un venit pentru statul român. Aşa că ei nu prea au interesul neapărat, mai ales cu problemele bugetare, să încurajeze investiţii. Ca să ce? Să îşi scadă din propriul lor profit? Nu prea se întâmplă asta. Şi asta, de fapt, este cea mai mare problemă.

Schema de plafonare nu ar fi trebuit făcută. Nu era soluţia asta. Trebuiau ajutaţi, într-adevăr, consumatorii vulnerabili. Şi am avut un pachet de legi, împreună cu Cristina Prună, fix pe domeniul acesta, ca să ajutăm întreprinderile să facă faţă creşterii de preţuri şi, în acelaşi timp, să încurajeze oferta, să încurajeze producţia. Ăsta era răspunsul bun. Şi nu s-a întâmplat.