Politolog de la Indiana University: Problema vizelor e minoră. Problema bazelor americane din România e cea mai importantă

Aurelian Crăiuţu, profesor de ştiinţe politice la Indiana University, a explicat, într-o intervenţie la Observator News, că problema bazelor militare americane din România este de importanţă majoră, iar contextul nu arată deloc favorabil pentru ţara noastră, având în vedere că normalizarea relaţiilor între Bucureşti şi Washington "pare să fie un lucru de domeniul science-fiction".

Jurnalist: Vedem că există o încercare de lipire cu MAGA din toate direcţiile. Victor Ponta, ştiam deja, poartă şi şapcă în aceleaşi simboluri ale MAGA din America, partidele extremiste, de asemenea, au o orientare foarte pro-Trump.

Acum îl vedem şi pe Marcel Ciolacu citând din Donald Trump, după ce făcuse referiri inclusiv la Elon Musk şi la tăierile pe care Elon Musk le face în aparatul federal, Marcel Ciolacu fiind totuşi un socialist care n-ar trebui să se inspire din astfel de politici libertariene.

Vă întreb totuşi, unde poate să ducă această apetenţă, această admiraţie către MAGA din România?

Aurelian Crăiuţu: Trebuie să începem prin a spune că e foarte greu pentru noi, cei care trăim în Statele Unite, să înţelegem ce se întâmplă în clipa de faţă. Zilnic suntem asaltaţi de veşti, ieri au fost tarifele, astăzi este din nou scandalul Signal Gate şi aşa mai departe, încât pentru noi este foarte greu să înţelegem care sunt mizele jocului în clipa de faţă.

De aceea sunt sceptic că factorii decidenţi de la Bucureşti pot înţelege ce se întâmplă la Washington şi care sunt factorii de decizie cei mai importanţi în clipa de faţă, dincolo de Donald Trump, care este într-un fel deasupra jocului, ca să zic aşa. Există multe paliere ale politicii americane în clipa de faţă şi cred eu că la Bucureşti acest lucru nu este limpede, nu este înţeles limpede.

Este clar că, din punctul de vedere al administraţiei americane, România nu se află într-o poziţie bună. Amânarea ridicării vizelor la 31 martie este o decizie politică, cum s-a semnalat de altfel în presă românească, şi este o decizie politică ce e posibil să fie înlăturată în lunile care urmează. Dar problema vizelor este una minoră.

Problemă bazelor militare în România este problema cea mai importantă şi, din acest punct de vedere, cred eu că este de dorit o normalizare a relaţiilor între Bucureşti şi Washington. Însă acest lucru, în clipa de faţă, pare să fie un lucru de domeniul science-fiction.

Jurnalist: Dar de ce e această versiune a administraţiei Trump pentru România şi de ce această măsură, pe care înţeleg că dumneavoastră o percepeţi ca pe o sancţiune, de a suspenda Visa Waiver?

Aurelian Crăiuţu: Cred că declaraţiile vicepreşedintelui J.D. Vance sunt elocvente în această privinţă, pentru că el s-a referit în mod critic la anularea alegerilor prezidenţiale din decembrie anul trecut şi a dat România ca un exemplu negativ în care libertatea de exprimare este încălcată. Deci, din acest punct de vedere, era clar că semnalele care veneau de la Washington erau unele negative.

Jurnalist: J.D. Vance şi Elon Musk au făcut genul acesta de declaraţii la adresa mai multor ţări din Europa, spunând că libertatea de exprimare nu mai e ce a fost şi exprimându-şi pe faţă susţinerea pentru partidele extremiste, aşa cum am văzut şi în Germania, către AfD. Vă explicaţi de ce această afinitate către extremă, către extrema dreaptă? De ce susţinerea asta doar pentru partea aceasta de eşichier politic?

Aurelian Crăiuţu: Este clar că există un animus împotriva Europei. De altfel, discuţiile care au fost scoase la iveală din acest scandal... Deci, spuneam că e foarte interesant de văzut ce discutau factorii decidenţi în acel private chat de pe Signal în legătură cu Europa.

Atitudinea lor faţă de Europa este una negativă şi nu cred că există atât o înclinaţie către extreme, cât o viziune negativă asupra Europei. Europa e văzută ca un factor care, să zic aşa, ia bani de la America, un continent care, să zic aşa, beneficiază de pe urma Americii. Şi acest animus împotriva Europei, cred eu, explică multe dintre declaraţiile publice ale politicienilor americani.

Jurnalist: Dar bine, acum să fim mult mai clari. Credeţi că un magaioto, să-i spun, un personaj politic după chipul şi asemănarea MAGA, în această poziţie, să-i spunem, care mie îmi sună ambasador, cu alt nume, împuternicit special pentru relaţia cu Statele Unite, ar fi capabil, doar pentru că este mai degrabă pe turnanta aceasta MAGA, să ridice, să repună România pe harta Visa Waiver?

Aurelian Crăiuţu: Dacă întrebaţi ce cred eu despre asta, răspunsul meu foarte cinstit este nu. Peisajul politic la Washington, în clipa de faţă, este unul foarte complicat şi foarte haotic. Astfel încât nu cred că un emisar, chiar stabilit în Statele Unite pentru România, ar putea rezolva această chestiune. Este o chestiune extrem de dificilă.

Jurnalist: Mă întorc la paralela cu România, pentru că spuneţi că există această erodare a democraţiei şi există acest model în vecinătatea României la Viktor Orban, deşi n-am văzut că are mari beneficii, totuşi. Oricât de mult l-ar fi susţinut pe Donald Trump, momentan n-am văzut să se îndrepte vreo politică economică senzaţională către Ungaria, care să îi ridice deasupra restului ţărilor europene. Vă întreb, însă, cât de pregătiţi vi se par polticienii români care, iată, îşi exprimă admiraţia şi imitaţia către MAGA să sacrifice valorile democratice liberale pentru a împrumuta şi un pic din deriva asta autoritaristă?

Aurelian Crăiuţu: Nici o democraţie nu trebuie considerată infailibilă. Aceasta este lecţia pe care am învăţat-o eu trăind în Statele Unite în anul 2025. Pentru a menţine democraţia în viaţă trebuie un efort constant. Pentru a menţine instituţiile şi, iată, există un atac susţinut asupra instituţiilor în Statele Unite pentru a menţine normele democratice cum ar fi felul în care te raportezi la opoziţia politică, la presă, la puterea judecătorească şi aşa mai departe.

Or, acest lucru poate fi erodat în orice context. În contextul României mi se pare aproape, cum să spun, aproape inevitabil ca aceste norme să nu fie erodate, mai ales datorită vecinităţii geografice cu Ucraina, cu Rusia şi cu Ungaria. Deci eu cred că lecţia pe care administraţia Trump o dă tuturor prietenilor democraţiei este că ei trebuie să vegheze neîncetat la apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Aceste drepturi nu sunt garantate nici măcar în Statele Unite.

Jurnalist: Şi pentru că pomeneaţi de Signal Gate, ce fel de impact vă aşteptaţi să aibă asupra politicii şi dacă poate să îngroape Donald Trump şi scandalul ăsta şi să nu se lipească de el.

Aurelian Crăiuţu: Este clar că scandalul acesta a arătat incompetenţa factorilor decidenţi de la Washington. Felul în care l-au tratat pe jurnalistul care a adus în discuţie acest lucru arată în continuare faptul că ei sunt iresponsabili.

Deci eu cred că trebuie să cadă un cap, un ţap ispăşitor şi acest lucru probabil se va întâmplă cu Mike Waltz. Dacă va cădea un cap, atunci va fi Mike Waltz, care este consilierul pe siguranţă naţională. Dar felul în care atât preşedintele Trump cât şi ministrul Apărării, Pete Hegseth, s-au raportat la acest scandal arată că ei nu se simt responsabili pentru greşelile pe care le fac. Şi acest lucru nu este spre cinstea lor.

Jurnalist: Spuneaţi ceva foarte interesant la început, că nici dumneavoastră acolo, fiind un cetăţean extrem de experimentat în politică, nu înţelegeţi exact ce se întâmplă şi că nici decidenţii de la Bucureşti probabil că nu au nuanţele necesare să înţeleagă. V-aş provoca, totuşi, în calitatea dumneavoastră de profesor de ştiinţe politice, după două luni de mandat Donald Trump, cu atât de multe măsuri pe care le-am văzut şi pe plan intern, cu reducerile federale, cu criticarea justiţiei în multe cazuri, şi cu sancţiunile la adresa firmelor de avocatură care au deschis procesul lui Donald Trump, cum aţi defini ideologia care guvernează în acest moment Statele Unite? Poate pricep şi românii de aici ceva.

Aurelian Crăiuţu: Cred că tot ce s-a făcut în aceste două luni, de la învestirea preşedintelui Trump, a fost bine prevăzut în acel proiect 2025, un proiect de care candidatul Trump s-a delimitat în campania electorală, dar proiectul a fost urmat aproape cuvânt cu cuvânt în aceste două luni. Şi există şi alte prevederi în acel proiect care probabil vor fi urmate.

Deci, eu cred că în clipa de faţă se poate spune că există un plan de reducere al Guvernului Federal, un plan de eliminare a şanselor opoziţiei de a câştiga alegerile în acel midterm, anul viitor, în noiembrie, care vor fi esenţiale, astfel încât republicanii să-şi păstreze majoritatea în Camera Reprezentanţilor. Şi există, evident, o campanie destul de susţinută împotriva presei şi împotriva universităţilor.

(...)

Jurnalist: Vă rugam să definiţi cumva ideologia asta. O să fiu şi mai specific. Dacă simţiţi că sunt elemente fasciste care se ivesc aşa în guvernarea din Statele Unite?

Aurelian Crăiuţu: Întrebarea dumneavoastră e una provocatoare. Şi o să vă răspund foarte pe şleau, ca să zic aşa. Nu cred că se poate aplica eticheta de fascism de administraţia Trump. E vorba de o politică în felul ei, în acelaşi timp coordonată, calată pe acel proiect 2025, care poate fi citit de ascultătorii dumneavoastră, cât şi, cum să spun, o combinaţie de amatorism, de incompetenţă, de haos, care defineşte în clipa de faţă ceea ce se întâmplă la Washington.

Scandalul de pe Signal, în privinţă atacurilor împotriva comunităţii Houthi, acest lucru arată foarte clar că e vorba de o incompetenţă crasă. Deci e greu de definit aici care este ideologia.

Dar există, în mod clar, câteva elemente. Unul, există un animus îndreptat împotriva presei libere. Există o încercare de a limita puterea judecătorească. Aici va fi, probabil, o confruntare între preşedintele Trump, puterea executivă şi Curtea Supremă de Justiţie. Deci aici se crede e miza cea mai importantă. Există, în acelaşi timp, emascularea puterii legislative. Congresul este, practic, ridicătorul de mingi la plasă pentru preşedintele Trump. Deci, din acest punct de vedere, e vorba de o deconsolidare a democraţiei, dacă vreţi să spun aşa. E vorba de o erodare a instituţiilor şi normelor democratice. Dar nu cred că epitetul de fascist poate...

Există modelul Victor Orban şi trebuie spus că o bună parte din sprijinitorii preşedintelui Trump au călătorit la Budapesta în trecut şi şi-au exprimat în mod deschis admiraţia pentru realizările prim-ministrului Viktor Orban.