Viviane Reding propune sancţiuni în cazul companiilor ce nu respectă echilibrul de gen la angajare

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Viviane Reding, responsabil pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, a propus luni, aplicarea de sancţiuni companiilor ce nu respectă cota de 40% reprezentând proporţia de femei în organismele de supraveghere internă, măsura urmând a fi operaţională spre finalul actualului deceniu, notează New York Times, Financial Times şi International Herald Tribune.

Reding pledează de mult timp pentru schimbări majore ale regulilor privind componenţa structurilor de supraveghere internă ale companiilor din Uniunea Europeană, în sensul creşterii proporţiei femeilor în structurile respective. În cazul în care Colegiul comisarilor europeni va adopta în următoarele săptămâni propunerea vicepreşedintelui CE, atunci companiile de stat din UE vor fi obligate ca din anul 2018 să aibă în componenţă cel puţin 40% femei în organismele de supraveghere.

În cazul companiilor listate la bursă, termenul limită pentru aplicare respectivei măsuri este 2020. Potrivit datelor disponibile în luna ianuarie, citate de FT, femeile reprezentau 13,7% din structurile administrative ale marilor companii listate la bursă.

După eventuala adoptare de către Comisia Europeană, propunerea legislativă trebuie să fie aprobată de către Consiliul UE (format din reprezentanţii celor 27 de state membre UE) şi de către Parlamentul European, pentru a putea intra în vigoare.

Unele dintre companiile din sectorul manufacturier se opun propunerii prezentate de Viviane Reding, apreciind ca inoportună o măsură coercitivă privind echilibrul de gen în conducerea companiilor, în condiţiile în care în domeniul menţionat majoritatea angajaţilor sunt bărbaţi.

Propunerea Vivianei Reding ar urma să se aplice, de asemenea, şi în cazul companiilor unde bărbaţii reprezintă sub 40% din componenţa organismelor de supraveghere internă.

Reprezentanta Comisiei Europene a declarat anterior că nu a susţinut iniţial ideea cotelor obligatorii pentru asigurarea egalităţii de gen în structura conducerii companiilor europene, dar a precizat că aceasta s-a dovedit a fi o măsură eficientă în ţările care au adoptat-o. Deşi unele ţări membre ale UE, printre care Franţa, Italia, Spania şi Olanda, au adoptat sisteme proprii de cote pentru asigurarea egalităţii de gen în companii, impunerea unor cote obligatorii la nivel european întâmpină rezistenţă în ţări ca Suedia sau Marea Britanie, unde în prezent nu există astfel de cote.

Potrivit propunerii actuale, autorităţile naţionale vor putea alege una dintre următoarele opţiuni pentru a se putea respecta sistemul cotelor pentru asigurarea egalităţii de gen: penalităţi financiare, excluderea de la licitaţiile privind contracte publice, limitarea accesului la subvenţii naţionale şi europene şi cerinţa de anulare a numirii de femei sau bărbaţi într-o structură internă dezechilibrată în sensul existenţei unei proporţii prea mari de femei sau bărbaţi.

Propunerea mai prevede că în cazul companiilor cu cel puţin 250 de angajaţi sau cu cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro va fi obligatorie prezentarea unui raport anual privind egalitatea de gen în structurile interne. Companiile ce nu respectă cotele obligatorii vor face obiectul unor amenzi administrative sau nu vor avea dreptul de a primi ajutoare de stat sau subvenţii.

Comisia Europeană a încercat de mai multe ori în ultimii 10 ani să introducă un sistem al cotelor obligatorii pentru garantarea egalităţii de gen în structurile interne ale companiilor. Franţa a introdus o astfel de măsură în ianuarie 2011, sporind cu 10% proporţia femeilor, care a ajuns la 22% în decurs de 12 luni. Italia, unde femeile reprezintă doar 6% din structurile interne ale companiilor, a adoptat o măsură similară în luna iunie, astfel că femeile vor reprezenta 33% din structurile respective în anul 2015.