Visul constituţionalismului necesită oprirea muncii forţate în China
alte articole
Visele de constituţionalism au reaprins lupta pentru putere în Partidul Comunist Chinez. Conducătorul Partidul Xi Jinping şi-a început mandatul cu lupta împotriva celor care se opun statului de drept în China. În acest timp, administraţia lui Xi a trecut dincolo de retorică la o promisiune specifică: că va opri nocivul sistem de lagăre de muncă din China.
Acţiunea a început la 4 decembri, când Xi a ţinut un discurs cu ocazia celei de-a 30-a aniversări de la adoptarea Constituţiei Chinei, în care acesta a promis să pună în aplicare statul de drept în China. Discursul a fost unul dintre primele acţiuni ale lui Xi după instalarea sa în funcţia de şef al Partidul la 14 noiembrie.
"Nicio organizaţie sau individ nu are privilegiul să fie mai presus de Constituţie şi de lege, iar orice încălcare a Constituţiei şi a legii trebuie să fie investigate", a declarat Xi.
Susţinătorii reformei au încercat să răspundă chemării lui Xi pentru o guvernare prin lege.
Redactorii ziarului liberal Săptămânalul de Sud intenţionau să publice un mesaj de Anul Nou cu denumirea "Visul Chinei şi visul constituţionalismului". Şeful Departamentului de Propagandă din provincia Guangdong a intervenit şi a rescris editorialul, transformând-l într-unul care laudă Partidul.
Revista pro-reformă Yanhuang Chunqiu a publicat de Anul Nou un material despre constituţionalism, iar la 4 ianuarie site-ul său a fost închis fără comentarii de către Ministerul Industriei şi Tehnologiei Informaţiei.
Blogeri, profesori de drept şi activişti şi-au îndreptat atenţia asupra expresiei "visul constituţionalismului", dar de îndată ce termenul a suscitat un mare interes, a fost blocat pe Weibo, un serviciu popular asemanător cu Twitter.
Se pare că oficialii reacţionari vroiau să elimine din faşă orice discuţie despre constituţionalism.
Atunci Xi Jinping a dat înapoi.
În ziua de 7 ianuarie, reporterul-şef al ziarului de stat Cotidianul Legislativ, din provincia Zhejiang, a scris pe contul său Weibo că noul şef al Comitetului pentru Afaceri Politice şi Legislative (CAPL), Meng Jianzhu, a anunţat într-o teleconferinţă naţională cu oficialii regimului faptul că reformarea prin sistemul de muncă forţată va fi oprită. Apoi, un reporter pentru revista Caixin - cu sediul pe continent - a primit confirmarea anunţului lui Meng de la un oficial care a participat la întâlnire.
În aceeaşi zi, Xi Jinping a ţinut un discurs la o conferinţă a CAPL care a inclus tema constituţionalismului. Conform rapoartelor purtătorului de cuvânt al regimului Xinhua, Xi a declarat că trebuie "împins înainte cu toată forţa pentru a realiza o China paşnică şi o China unde să guverneze statul de drept".
Lagărele şi CAPL
Orice speranţă pentru statul de drept din China trebuie să abordeze reformarea prin sistemul de lagăre de muncă şi legăturile sale corupte cu CAPL, organul Partidului care conduce vastul aparat intern de securitate al Chinei: poliţia, poliţia armată, procuratura şi toate instanţele.
Sistemul de lagăre de muncă încalcă Constituţia Republicii Populare Chineze, legile, reglementările administrative, precum şi Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice, care a fost semnat de către regimul chinez.
Shi Zangshan, expert privind problemele Chinei stabilit în Washington, a declarat că sistemul de lagăre de muncă este nucleul CAPL şi, de asemenea, un mecanism pentru îmbogăţirea oficialilor CAPL.
Mulţi chinezi ar prefera să fie condamnaţi de o instanţă mai degrabă decât să fie trimişi la un lagăr de muncă, deoarece nu este niciun mecanism de apel în sistemul de lagăre de muncă, cu excepţia existenţei unui comitet al lagărului de muncă. De asemenea, nu există niciun control legal sau organism de reglementare.
Pentru a obţine abrogarea unei sentinţe de reformare prin lagărul de muncă, o persoană poate rezolva numai dând mită, iar, potrivit rapoartelor de ştiri, şefii CAPL au profitat enorm de pe urma sistemului de lagăre de muncă în ultimii zece ani.
Lagărele de muncă sunt, de asemenea, un coşmar pentru drepturile omului.
Salariile deţinuţilor de la lagărele de muncă, conform unor surse interne, sunt de 150 de ori mai mici decât cele ale lucrătorilor cu salariu mediu din China, în timp ce volumul de muncă impus este de 2-3 ori mai mare.
Imediat după Crăciun, mass-media din SUA a raportat despre scrisoarea unui deţinut dintr-un lagăr de muncă forţată ascunsă într-un pachet de Halloween făcut în China şi descoperită de o femeie din Oregon.
Scrisoarea era din lagărul de muncă forţată Masanjia, din provincia Liaoning. Aceasta preciza că deţinuţii trebuie să lucreze 15 ore pe zi, şapte zile pe săptămână, fără niciun fel de pauză. Persoanele care refuză să lucreze sunt supuse torturii, bătăilor şi abuzului verbal. Nu există aproape nici recompensă financiară, ci doar 10 yuani pe lună (1,6 dolari).
Profiturile din operaţiuni de acest gen sunt acaparate de poliţie şi oficialii CAPL.
Printre oamenii care sunt în mod ilegal trimşi în lagărele de muncă forţată sunt: agricultori care obiectează la confiscarea terenurilor lor de către guvernele locale, toate tipurile de petiţionari, studenţi care postează articole online despre democraţie şi libertatea de exprimare şi în principal, un număr mare de practicanţi Falun Gong care vorbesc în mod deschis despre modul în care au fost persecutaţi.
Din momentul în care Jiang Zemin a lansat persecuţia împotriva Falun Gong în iulie 1999, milioane de practicanţi Falun Gong au fost deţinuţi în lagăre de muncă.
Conform cifrelor oficiale, 160.000 de persoane sunt reţinute în prezent în 350 de lagăre de muncă. Cu toate acestea, unele ONG-uri estimează că nu mai puţin de 1.000.000 de oameni sunt deţinuţi astăzi în lagăre. Conform unor observatori, jumătate dintre cei din lagăre sunt practicanţi Falun Gong.
Datorită politicilor stabilite de Jiang, poliţia din lagărele de muncă forţată tortureză practicanţii cu impunitate - practicanţii au descris peste 100 de metode de tortură care le-au fost aplicate în lagăre.
Nefiindu-le teamă că vor fi traşi la răspundere pentru acţiunile lor, poliţiştii fac bani ajutând aprovizionarea cu organe a industriei de transplanturi din China, în principal luându-le de la practicanţii Falun Gong, care sunt ucişi în aceste circumstanţe.
Recunoaşterea fărădelegii
Anunţând sfârşitul reformării prin intermediul sistemului de muncă forţată, Xi încearcă să anihileze CAPL, influenţa remanentă a fostului şef al CAPL şi loialist al lui Jiang, Zhou Yongkang, şi chiar pretenţiile continue la putere ale lui Jiang Zemin.
Sfârşitul sistemului lagărelor de muncă este asemănător cu a admite că acesta a fost o greşeală şi că acele crime comise în lagăre au fost nedrepte. Nu mai este un pas mare de la oprirea sistemului la pedepsirea celor responsabili. Acest lucru îi îngrozeşte pe Jiang Zemin, Zhou Yongkang, vechiul colaborator al lui Jiang, Zeng Qinghong şi pe oficialii de la toate nivelurile CAPL care sunt implicaţi în persecuţie.
Anunţul brusc al lui Xi Jingping despre oprirea sistemului de lagăre de muncă va intensifica lupta pentru putere dintre susţinătorii lui Xi şi fracţiunea lui Jiang.
Cu toate acestea, odată ce Xi a făcut o astfel de declaraţie de profil înalt, nu se poate retrage fără a pierde puterea. A merge mai departe este acum singura lui opţiune.