Viktor Orban publică o scrisoare adresată liderilor UE în care detaliază controversata sa „misiune de pace” în Ucraina

Premierul ungar Viktor Orban a publicat joi o scrisoare adresată şefilor ţărilor Uniunii Europene, în care şi-a prezentat impresiile în urma unei serii recente de vizite la "curţile" unora dintre cei mai mari adversari ai blocului, vizite care i-au înfuriat pe mulţi dintre aliaţii săi, transmite AP News.

Scrisoarea, pe care Orban a trimis-o preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, la 12 iulie, prezintă evaluarea sa cu privire la reuniunile pe care le-a avut sub auspiciile unei „misiuni de pace” autodeclarate, care a inclus călătorii în această lună atât la Moscova, cât şi la Beijing, vizite pe care le-a prezentat ca pe o încercare de a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina.

Aceste vizite au stârnit reacţii negative majore în rândul liderilor UE, care i-au reproşat lui Orban că a avut întâlniri cu Vladimir Putin din Rusia şi cu Xi Jinping din China fără a-şi consulta mai întâi partenerii europeni. De asemenea, Orban a fost criticat pentru că a subminat unitatea UE cu privire la Ucraina şi pentru că a dat falsa impresie că reprezintă blocul comunitar.

În scrisoarea în 10 puncte a lui Orban, pe care a publicat-o joi pe site-ul său, acesta afirmă că este puţin probabil ca Putin şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu care s-a întâlnit şi luna aceasta, să ia iniţiative pentru o încetare a focului sau negocieri de pace pentru a pune capăt războiului.

Părţile beligerante, a scris el, „nu vor începe să caute o cale de ieşire din conflict fără o implicare externă semnificativă”. El sugerează că UE - pe care, împreună cu Statele Unite şi China, o descrie ca fiind singurele puteri globale care pot influenţa evoluţia conflictului - „a copiat politica pro-război a SUA” şi ar trebui să se despartă de Washington şi să continue eforturile pentru o încetare a focului.

Orban şi-a derutat mult timp partenerii occidentali prin relaţiile sale calde cu Putin, o relaţie care a devenit şi mai alarmantă atunci când Moscova şi-a lansat invazia la scara largă a Ucrainei în 2022. De asemenea, el a militat energic pentru investiţii chineze şi o politică economică mai favorabilă Chinei, în timp ce majoritatea ţărilor UE încearcă să limiteze influenţa Beijingului.

El a acţionat frecvent încercând să limiteze eforturile UE de a ajuta Kievul şi de a impune sancţiuni Moscovei pentru războiul din Ucraina şi s-a rupt mult timp de aliaţii săi pentru a pleda pentru o încetare imediată a ostilităţilor, fără a sublinia ce ar putea însemna aceasta pentru integritatea teritorială sau securitatea viitoare a Ucrainei.

Vizitele recente ale lui Orban la Kiev, Moscova şi Beijing - precum şi o întâlnire cu fostul preşedinte Donald Trump la proprietatea sa din Mar-a-Lago - au stârnit furia capitalelor europene şi au determinat unele guverne să ia în considerare boicotarea viitoarelor reuniuni informale de la Budapesta legate de deţinerea de către Ungaria a preşedinţiei rotative semestriale a UE.

Orban, care l-a susţinut pe Trump în eforturile sale de a recâştiga preşedinţia SUA, a afirmat în scrisoarea sa că fostul preşedinte SUA ar acţiona ca un „intermediar al păcii” în cazul unei victorii electorale în noiembrie, un scenariu pe care l-a descris drept „probabil”.

Trump, a scris el, „nu va aştepta până la inaugurarea sa, ci va fi gata să acţioneze imediat ca un broker de pace. El are planuri detaliate şi bine fundamentate în acest sens”.

Cu toate acestea, liderul naţionalist a părut să confirme temerile Ucrainei şi ale multor membri NATO că, în calitate de preşedinte, Trump va supraveghea probabil tăierea sprijinului financiar şi de armament al SUA pentru Kiev, care luptă împotriva invaziei Rusiei.

Dacă Trump câştigă alegerile, a scris el, „proporţia sarcinii financiare între SUA şi UE se va schimba semnificativ în defavoarea UE în ceea ce priveşte sprijinul financiar acordat Ucrainei”.