Victor Ponta promite stabilitate şi responsabilitate (WSJ)

Victor Ponta, noul premier de stânga al României, a promis să respecte limitele unor cheltuieli stricte în timp ce va încerca să revigoreze creşterea, în contextul în care încearcă să echilibreze cerinţele investitorilor adversari ai deficitului cu dorinţele alegătorilor săi sătui de austeritate, notează cotidianul american The Wall Street Journal (WSJ), care publică în ediţia de duminică un interviu prin e-mail cu demnitarul român.

'Vreau să trimit pieţelor un semnal de stabilitate şi responsabilitate', a declarat Ponta, care a preluat mandatul de premier săptămâna trecută, după prăbuşirea guvernului anterior devenit profund nepopular din cauza politicilor sale de reduceri ale bugetului.

Social-democratul în vârstă de 39 de ani a subliniat în răspunsurile sale scrise la întrebările adresate de WSJ, că România va onora termenii stringenţi ai acordurilor sale de împrumut preventiv cu Uniunea Europeană (UE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI). Dar Ponta a notat, de asemenea, că prudenţa fiscală trebuie să fie însoţită de o 'politică sensibilă pentru a promova creşterea economică', precum şi de o 'plasă de siguranţă pentru cei mai vulnerabili', adăugând că una dintre misiunile sale este de ''ondo'' (a anula) ceea ce el vede ca fiind greşelile predecesorilor săi.

În contextul în care criza datoriilor din Europa provoacă tulburări politice pe continent, liderii încearcă să traseze un curs care să calmeze furia publică şi să stimuleze economiile, fără a-i supăra pe creditorii şi investitorii intoleranţi la derapajul fiscal, relevă WSJ.

În România, această sarcină îi revine în prezent lui Ponta, cel mai tânăr premier al ţării de până acum, care a declarat că modelul său de lider este Tony Blair, fostul premier britanic care a revigorat stânga politică din Marea Britanie în anii 1990.

Pe de o parte, Ponta se confruntă cu alegătorii nerăbdători ca guvernul să facă mai mult pentru a stimula creşterea şi a accelera redresarea României după cea mai gravă recesiune de la căderea comunismului. Alegerile legislative urmează să aibă loc în noiembrie. În acelaşi timp, spaţiul de manevră al premierului este restricţionat de normele UE, de acordul FMI şi de nervozitatea pieţelor, fapt care a făcut ca moneda României, leul, să înregistreze un minim record în raport cu euro la sfarşitul lunii aprilie, pe fondul temerilor că angajamentul lui Ponta faţă de austeritate s-ar putea clătina.

Ponta a afirmat că 'incertitudinea este normală în primele zile ale unui nou guvern', dar a prezis că 'moneda va recupera'. Premierul român a declarat totodată că este greşit să-i vezi pe români ca opunându-se măsurilor de austeritate în general. În schimb, a spus el, măsurile specifice adoptate de predecesorii săi au fost cele care au declanşat mânia publică - printre acestea şi reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor.

Astfel de măsuri au lovit deosebit de dur în România, al doilea membru cel mai sărac din UE, după Bulgaria.

Săptămâna trecută, Ponta a garantat respectarea acordului cu UE şi FMI, pentru a restabili salariile pentru angajaţii bugetari la nivelul de dinainte de reducere, un demers susţinut şi de predecesorul său Mihai Răzvan Ungureanu. Creşterea va avea loc în două etape, aminteşte WSJ.

În plus faţă de ajustarea salariilor bugetarilor, România mai trebuie să returneze contribuţii la asigurări sociale plătite de pensionari, reţinute de guvernul anterior, reţinere legat de care Curtea Constituţională a decis că este ilegală. Banii vor fi restituiţi în 16 tranşe.

Cu aceste modificări, deficitul bugetar în 2012 în termeni de numerar va creşte uşor la 2,25% din PIB, de la 1,9% prevăzut iniţial. Deficitul public mai larg, calculat pe baza normelor UE de contabilitate va rămâne sub nivelul trasat de 3% din PIB.

Pentru moment, Ponta trebuie să guverneze în mare parte în cadrul unui buget moştenit de la predecesorii săi. Dar dacă va reveni la guvernare în urma viitoarelor alegeri, premierul a declarat că va urmări schimbări mai ample, care să vizeze stimularea creşterii.

Printre obiectivele sale, Ponta a menţionat: reducerea impozitelor pe statele de salarii plătite de angajator, pentru a încuraja angajarea, şi crearea unui mediu mai 'flexibil' pentru întreprinderile private. El a spus, de asemenea, că guvernul va lucra mai intens pentru a accesa fondurile de dezvoltare ale UE şi a facilita proiecte de investiţii străine, care vor crea locuri de muncă.

România 'are nevoie disperată de un amestec inteligent de politici economice, care să stimuleze creşterea economică, şi de politici sociale eficiente', a afirmat premierul român.

Consilierul economic al lui Ponta, Liviu Voinea, care va prelua funcţia de secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a declarat că guvernul intenţionează să se îndrepte spre un buget echilibrat, atât prin reducerea cheltuielilor inutile cât şi prin creşterea veniturilor. Voinea a afirmat totodată că este o problemă de mobilizare a resurselor şi de alocare a lor unor finalităţi adecvate. 'Nu vom renunţa la disciplina fiscală', a spus el. 'Dar nu se poate stabiliza economia dacă destabilizezi familiile şi persoanele', a subliniat Voinea.