Venezuela începe războiul împotriva parlamentarilor din opoziţie

Curtea Supremă a Venezuelei a acuzat patru politicieni din opoziţie de trădare pentru susţinerea în această lună a unei tentative de lovitură de stat împotriva guvernului preşedintelui Nicolas Maduro.

Parlamentarii acuzaţi marţi de trădare şi incitare la rebeliune sunt Carlos Paparoni, Miguel Pizarro, Franco Casella şi Winston Flores.

Curtea a anunţat acuzaţiile într-un mesaj postat pe Twitter la o săptămână după ce a emis acuzaţii similare împotriva altor 10 parlamentari pentru implicarea lor în puciul eşuat din 30 aprilie.

În 30 aprilie, un grup mic de soldaţi venezueleni înarmaţi, care îl însoţeau pe liderul opoziţiei Juan Guaido, s-au ciocnit cu forţele de securitate ale lui Maduro în timpul unui miting anti-guvernamental în capitala Caracas. Au avut loc schimburi de focuri şi peste 100 de persoane au fost aparent rănite. Dar puciul s-a încheiat rapid.

Edgar Zambrano, vicepreşedinte al Adunării Naţionale controlate de opoziţie şi adjunct al lui Guaido, a fost arestat la începutul lunii şi transferat la sediul poliţiei militare Fort Tiuna din Caracas.

Ulterior, Ministerul de Externe al Mexicului a declarat că l-a primit pe parlamentarul din opoziţie Franco Manuel Casella Lovaton în ambasada sa din Caracas “pentru a-i oferi protecţie şi adăpost”.

Totuşi, ministerul a precizat că va continua să respecte o politică de neintervenţie în Venezuela, adăugând că guvernul mexican este deschis la dialog şi este dedicat soluţionării crizei venezuelene într-o manieră democratică, paşnică şi pe bază de colaborare.

Liderul opoziţiei Juan Guaido a invocat Constituţia în luna ianuarie şi s-a autoproclamat preşedinte interimar al ţării, după ce a declarat că realegerea lui Maduro în 2018 a fost o fraudă. Peste 50 de ţări, inclusiv SUA şi majoritatea ţărilor sud-americane, dar şi state occidentale, l-au recunoscut pe Guaido ca fiind liderul legitim al Venezuelei. Rusia, China, Cuba, Iran şi alte câteva state sunt de partea lui Maduro.

Venezuela suferă în prezent din cauza unei „inflaţii ce se apropie de 2 milioane la sută” şi a lipsei diverselor produse, de la alimente până la medicamente, scutece şi lapte praf. Guvernul socialist al Venezuelei a naţionalizat în ultimii ani o serie de industrii din întreaga ţară, cum ar fi fabricile de oţel şi de ciment, prelucrarea produselor alimentare, distribuţia etc. Pentru a încerca să controleze inflaţia, ţara are preţuri fixe la diverse bunuri, impunând în acelaşi timp reglementări stricte privind schimburile valutare. Criza economică a lovit atât de puternic, încât sistemul de transport public aproape a fost anihilat, iar guvernul şi consiliile locale oferă călătorii gratuite în camioane nesigure şi inconfortabile - numite "coteţe" de către utilizatori - după ce mulţi furnizori de servicii de transport nu şi-au mai putut permite să folosească vehiculele.

Recent, Reuters a susţinut că un raport intern al ONU a sugerat că aproximativ un sfert dintre venezueleni au nevoie de asistenţă umanitară. Raportul a descris o imagine dură a ţării sud-americane, precizând că aproximativ 94% dintre cei 28,8 milioane de locuitori trăiesc în sărăcie. Raportul a mai arătat că 3,4 milioane de venezueleni au fugit din ţară şi 1,9 milioane ar urma sa migreze în acest an. În plus, începând cu 7 martie, Venezuela a fost lovită de pene de curent, care au înrăutăţit şi mai mult condiţiile de trai din ţară.